Valoarea creditelor acordate de IFN-urile din România a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului (raport)

Valoarea creditelor acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN) din România a atins nivelul record de peste 7,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, potrivit unei analize KeysFin. IFN-urile locale au finanțat preponderent sectorul IMM.

În anul pandemiei creditele acordate de IFN-urile înscrise în Registrul General au crescut cu 2,3% la 35,2 miliarde de lei, însă în decembrie 2020 rămâneau cu 4% sub nivelul istoric de 36,8 miliarde de lei atins în decembrie 2008.

Din punctul de vedere al ponderii din total, IFN-urile incluse în categoria Activități multiple de creditare au acordat peste 98% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituțiile incluse în categoria Leasing financiar au creditat doar 1,8% din total, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) de la sfârșitul lui iunie 2021.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

“Dacă inițial pandemia s-a tradus printr-o reticență a IFN-urilor în creditarea economiei, în baza creșterii aversiunii la risc, dar și a scăderii cererii ca urmare a incertitudinilor legate de propria poziție financiară, în toamna lui 2020 lucrurile au început să revină la normal, iar în prima jumătate a lui 2021 am atins maximul istoric pentru valoarea creditelor acordate de IFN-uri. Cele 2 programe guvernamentale „IMM Leasing” și „IMM Factor” pot susține piața în cazul implementării, însă riscul major pe termen scurt îl reprezintă deteriorarea semnificativă a portofoliului de credite acordate de IFN-uri prin prisma accentuării vulnerabilităților companiilor și ale populației, ca urmare a impactului economic al valului 4 de COVID-19, a deprecierii monedei naționale, precum și a scumpirii creditării, materiilor prime, energiei și gazelor”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

IFN-urile locale au finanțat preponderent sectorul IMM

Spre deosebire de sectorul bancar, IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare (77% versus 46% în cazul instituțiilor de credit, potrivit datelor de la sfârșitul primului trimestru din 2021).

Din punct de vedere al dimensiunii companiilor, datele BNR arată că IFN-urile locale au finanțat preponderent sectorul IMM-urilor (aproximativ 85% din valoarea creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare, potrivit datelor din martie 2021).

Companiile încă apelează la creditele în valută, în timp ce populația s-a reorientat în ultimii ani către împrumuturi în moneda națională, fapt ce-i supune pe cei din urmă unui risc de dobândă în creștere (82% dintre creditele IFN acordate firmelor sunt în valută, comparativ cu doar 9% în cazul populației, potrivit datelor de la sfârșitul primului semestru al anului 2021).

TOP 5 IFN-URI DIN ROMÂNIA

După valoarea activelor totale, UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA a fost cel mai mare IFN din România, cu 5,3 miliarde de lei, reprezentând 13% din total în anul 2020.

Pe locurile următoare s-au situat: BCR LEASING IFN SA, cu active totale de 2,7 miliarde de lei (7% din total), UNICREDIT CONSUMER FINANCING IFN SA, cu active totale de 2,3 miliarde de lei (6% din total), DEUTSCHE LEASING ROMANIA IFN SA și IMPULS LEASING ROMANIA IFN SA, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice analizate de specialiștii KeysFin.

De asemenea, în ceea ce privește Rezultatul net, UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA (liderul după activele totale) a avut cel mai mare profit dintre IFN-urile locale, de aproape 121 milioane de lei și a generat 13,5% din total în 2020.

Pe locul al doilea după profitul net înregistrat în 2020 s-a situat FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN (deținut integral de statul român) cu 96,5 milioane de lei, fiind urmat de: BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA, cu 58 milioane de lei, UNICREDIT CONSUMER FINANCING IFN SA, cu 57,9 milioane de lei și AGRICOVER CREDIT IFN SA, cu aproape 47 de milioane de lei.

Dacă am exclude din top 5 FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN, pe locul 5 în topul profitabilității s-ar regăsi ȚIRIAC LEASING IFN SA cu un profit net de 44,5 milioane de lei în anul pandemiei.

Riscuri

Datele BNR arată o corelație pozitivă și puternică, de cel puțin 0,7 (cu excepția absenței legăturii dintre IFN și fondurile de investiții) între activele IFN și cele ale celorlalte componente ale sistemului financiar (în special în raport cu cel bancar), fapt care se traduce printr-o probabilitate mai mare de contagiune în situația materializării unui risc de finanțare și/sau lichiditate.

Rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile), înregistrată de portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor a fost de 2,5%, în timp ce în cazul populației, datele BNR arată un nivel de 8,1% la sfârșitul lunii martie 2021.

În anul pandemiei, creditele restante și îndoielnice au scăzut semnificativ, cu 24% la sută, ajungând la 471,7 milioane lei. Cu toate acestea, nivelul total al provizioanelor aferente creditelor restante și îndoielnice a crescut cu 2% și a ajuns la aproape 2,4 miliarde de lei, indicând încă de sfârșitul anului trecut o deteriorare a serviciului datoriei aferent acestor credite, conform analiștilor KeysFin.

Notă: Analiza are la bază rezultatele raportate la Ministerul Finanțelor Publice de 165 de IFN-uri (93%) dintre cele 178 incluse în Registrul General al Băncii Naționale a României, la data de 27.09.2021.