Foto: Pixabay.com
Valoarea contractelor atribuite prin licitații publice în România a scăzut cu 8% în primele cinci luni ale anului față de aceeași perioadă din 2024 – de la 90,4 miliarde de lei la 83,2 miliarde de lei, arată datele monitorizate de Datadriven.ro, o platformă care urmărește piața lucrărilor publice la nivel național. Mihai Negrea, fondatorul acesteia, explică pentru Economedia cum arată piața în aceste prime luni ale anului și care sunt tendințele. În condițiile în care contractele atribuite scad, cele cadru se diminuează semnificativ, iar unele investiții sunt puse pe hold, antreprenorii își pierd încrederea, constată Negrea, un IT-ist care a lucrat mulți ani la Microsoft, dar care s-a lansat, recent, în antreprenoriat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Platforma Datadriven.ro, care monitorizează piața licitațiilor publice din România urmărind date din mai multe surse, inclusiv SEAP, publică periodic și rapoarte cu privire la evoluția pieței. Iar cel mai recent nu vine cu vești prea bune.
Filmare și montaj: Andrei Tinca
Sinteză a celui mai recent raport Datadriven.ro – Comparație pe cifre între primele 5 luni din 2024 față de 2025:
- Volumul total al contractelor atribuite scade (ca valoare) cu ~8 % – de la 90,4 mld. lei la 83,2 mld. lei.
- Contractele individuale sunt singura categorie în creștere (+9 %) și ajung să reprezinte peste jumătate din tot portofoliul (54 % vs. 45 % în 2024).
- Acordurile-cadru pierd ~8 mld. lei (-21 %), iar ponderea lor coboară la 38 %.
- Contractele subsecvente (derivate din cadre) suferă cel mai mult, cu o contracție de aproape 29%.
- Tendința arată o preferință tot mai mare pentru angajamente punctuale, pentru a nu bloca sume mari pe termene lungi.
- Reducerea acordurilor-cadru și a subsecventelor semnalează execuție mai prudentă a proiectelor multi-anuale.
- Pentru furnizori, monitorizarea structurii contează la fel de mult ca volumul total: alt mix = alte cerințe de cash-flow, garanții și planificare a resurselor.
„Am scos de curând un raport în care urmărim ce s-a întâmplat în general pe piața achizițiilor publice în 2025 și facem o comparație cu ceea ce s-a întâmplat în 2024 în aceleași luni, deci din ianuarie până în mai. Rezultatul e cumva previzibil: e mult mai multă teamă să se atribuie contracte. Se atribuie mult mai puține contracte, se publică licitații mai mici și mai puține”, spune Negrea.
Mai precis, ca valoare, în primele cinci luni ale anului scăderea e de 8%.
„Ai zice că un procent de 8% nu este foarte mare, e ceva ce mediul de afaceri poate să absoarbă. Dar problema este că multe dintre aceste licitații, chiar dacă sunt atribuite, se pot bloca. Constructorii, în domeniul de construcții, sau antreprenorii, în general, se apucă de lucrarea respectivă, cheltuiesc bani pe materiale, pe oameni, pe expertize și se anulează proiectele. În aceste cazuri, nu e ca la o firmă privată, că ai un contract și știi că firma trebuie să-ți plătească banii respectivi când ai livrat lucrarea. La stat, e cumva diferit. E statul, statul poate să schimbe legile oricând, poate să zică: ”nu mai avem buget”. Te apuci de lucrare, o faci pe banii tăi, cu promisiunea că primești bani după execuție. Din păcate, nu am o statistică cu ceea ce se plătește cu adevărat, dar aș zice că banii plătiți sunt mult mai puțini”, consideră Negrea.
Acesta spune că își bazează estimarea pe feedback-ul clienților, participanți la licitații, dar și pe comunicările publice privind diverse lucrări.
„Sunt multe licitații care au fost câștigate anul trecut, dar puse pe hold. Mai sunt schimbări de legislație, contracte schimbate. Sunt contracte semnate anul trecut, dar pe urmă s-au schimbat de exemplu facilități în construcții și costul antreprenorului a crescut anul acesta, dacă el nu mai are acele facilități. Dar, de cele mai multe ori, ei sunt obligați să păstreze aceleași condiții”, completează Negrea.
Un alt semnal negativ este faptul că scad mult contractele pe termen lung.
„Licitațiile de tip acord-cadru au scăzut cu 21%, deci sunt cu 21% mai puțini bani pe licitații cu acorduri-cadru. Adică, în general, s-au făcut licitații cu contracte punctuale – autoritatea contractantă are nevoie de făcut ceva urgent, știe că are banii. Acelea au mai mers, contractele individuale chiar au crescut cu 9%. Dar contractele cadru au scăzut, la fel și contractele subsecvente, adică contractele care ar fi trebuit atribuite pe baza unor contracte-cadru din trecut. Au scăzut foarte mult, deci cumva se vede că este o situație de incertitudine”, menționează Negrea.
Acesta spune că în piață se resimt deja dificultățile.
„Vorbeam cu un antreprenor acum câteva săptămâni. Îi arătam graficul nostru, cum arată sumele atribuite și cum scad în ultimele luni. Și el zice: ”ăsta arată ca și contul meu din bancă”. Și se vede. Nici nu trebuie să vorbești cu antreprenorii. Am firme mici care ne sunt clienți. Pentru abonament, la noi se iau sumele automat de pe card și mă anunță de la bancă că nu mai sunt fonduri pe card, că sunt firme care nu mai au banii ăștia pe card, deși noi avem niște abonamente cu prețuri foarte mici – 70 lei pe lună. Sunt firme care nu mai au banii aceștia, să plătească abonamentul. Sunt o grămadă de firme care nu mai pot să plătească. Deci este o situație destul de delicată”, spune antreprenorul.
Cauzele țin de situația economică generală, de incertitudini, de deficitul bugetar și de perspectiva noilor măsuri înconjurate multă vreme de necunoscute.
„[Guvernanții] au cheltuit mult mai mult decât au și trebuie să se facă tăieri de buget, sunt foarte multe proiecte care sunt puse pe hold, nimeni nu mai are curaj să se bage la proiecte mari pentru că nu se știe ce se întâmplă”, spune Negrea, asta în contextul în care multă vreme nici nu am avut guvern.
„Guvernul trecut a cheltuit foarte mulți bani fără acoperire și s-a ajuns la momentul în care nu mai are lumea curaj. În momentul de față, statul ar trebui să fie motorul economiei, ar trebui să arate încredere. Or, antreprenorii își pierd încrederea. Dacă tu atribui contracte și apoi zici că nu le mai faci… Vorbesc cu antreprenori și unii spun că nu vor să se mai bage la contracte cu statul. Am eu bani să plătesc lucrarea și apoi să-mi plătească ei peste șase luni, un an? Asta dacă dacă îmi plătesc”, punctează Negrea.
Menționăm în acest context că premierul Ilie Bolojan a declarat la început de mandat că Guvernul suspendă timp de 6 luni declanșarea unor noi licitații și le întrerupe pe cele fără oferte sau care nu sunt adjudecate, pentru a putea prioritiza investițiile. El a spus însă că măsura este valabilă doar pentru proiectele finanțate de la bugetul de stat, în timp ce, din contră, proiectele finanțate din fonduri europene sunt urgentate.
„Competițiile” cu un singur competitor
În ceea ce privește participarea la licitații, datele arată că, deși numărul de firme care s-au înscris în SEAP a crescut, cele active sunt constante. Deci nu avem mai multă competiție.
„Am o statistică care arată câte firme noi se înscriu în SEAP și acest indicator crește constant din 2018 până acum, e o creștere de undeva 10-15%/an. Dar dacă te uiți la firmele active care au participat și care au câștigat licitații, acestea sunt constante. Sau avem o creștere mică”, spune Negrea.
O problemă importantă ține de competiție. Rata de loturi atribuite cu un singur participant în ultimul an este de 44%, conform datelor analizate de platformă.
„Din păcate, dacă te uiți la indicatorul de competitivitate a licitațiilor, peste 40% dintre licitații sunt atribuite cu un singur participant. Eu nici nu le-aș numi licitații, adică nu poți să-i zici ”licitație” unei proceduri care are un singur participant. Mi se pare fantastic! Iar în medie sunt doi, doi virgulă ceva participanți pe licitație, deci foarte puțini. În alte țări se ajunge pe la trei-patru participanți la licitație”, spune Negrea, care atrage atenția că, în realitate, competiția ar putea fi și mai restrânsă de atât.
„E foarte greu să îți dai seama exact câți participanți sunt la licitație. Mă uitam la câteva licitații în care aveai ca participant firma ”X” și firma ”X grup”. Erau doi participanți care, de fapt, era același, probabil același proprietar care mai participa și cu altă firmă. Deci probabil că, în realitate, competiția e și mai slabă”, spune fondatorul DataDriven.ro.
Sunt unele domenii în care participările sunt foarte mici, dar și unele cu multe firme concurente. „La farmaceutice, la medicamente, sunt contracte imense de medicamente, de la spitale, de la unități medicale. Acolo sunt foarte multe firme care participă, adică sunt majoritatea firmelor de farmaceutice care participă la fiecare și au o rată de succes foarte mică. Mă uitam la o firmă mare de medicamente și avea 2- 3% rata de succes. Adică ei trebuie să participe, să pregătească documentația pentru 100 de licitații și câștigă două”, exemplifică Negrea.
Interviu transcris cu Vatis.tech
