Marcel Ciolacu, președintele PSD, a cerut guvernului să prezinte în Parlament Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Într-un interviu pentru G4Media.ro, Ciolacu a spus că PNRR trebuie discutat cu întregul Parlament, pentru că reprezintă cheltuieli angajate în numele întregii Românii.
Vezi integral interviul cu liderul PSD în variantă VIDEO. Notă: interviul a fost realizat marți
Dan Tăpălagă: PSD a criticat vehement modul în care se realizează Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de la lipsa unor consultări, la lipsa discutării proiectului în parlament. Va exista, în Parlamentul European, o etapă de monitorizare a PNRR-ului, de examinare a acestor planuri naţionale trimise de România acolo. Prima întrebare e ce strategie are PSD în Parlamentul European? Veţi cere returnarea PNRR pentru refacere, sau nu, dacă tot există atâtea nemulţumiri?
Marcel Ciolacu: Nu cred, nu cred că ăsta e atributul partidului Social Democrat. Momentan haideţi să vedem ce fac ei. Au trimis două proiecte PNRR la Bruxelles. Ambele proiecte n-au corespuns cerinţelor Comisiei. A fost o înşiruire, mai mult, de lucrări, de… Acest PNRR înseamnă, în primul şi-n primul rând, reforme. Eu vă repet sincer, nu am văzut până acum, din partea acestui guvern, nicio reformă. Depolitizare… am înţeles, dar au dat ordonanţă că înalţii funcţionari publici şi prefecţii să fie politici.
Angajările în sistemul bugetar – “domnule, o să facem acolo o ordine în sistemul bugetar” – au venit cu 14.000 de angajaţi noi. Meritocraţie, nu? Aşa au promis în campania electorală. Au venit cu, cum au tras, ştie toată lumea, mai ales dumneavoastră, presa, ştiţi acest lucru. Că au tras la căciulă fiecare ce minister ia sau secretar de stat… asta este meritocraţia promisă. Eu am avut discuţii cu comisari europeni, detaliat ce înseamnă acest PNRR, ce se aşteaptă de la fiecare stat european. Nimic din ceea ce s-a trimis până acum nu era în planurile României. Momentan nu există….
Dan Tăpălagă: Bun..
Marcel Ciolacu: … la nivel guvernamental, acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este închis. Domnul Ghinea a venit şi a prezentat în parlament un ghid. Un schelet, aşa. Vreau să vă zic că aveam acel ghid. Mi-a fost ruşine să îi spun domnului ministru în parlament, “domnule, aţi adus ghidul tradus”, fiindcă acelaşi ghid îl are şi Franţa, îl are şi Germania. Este un ghid trimis către toate statele europene. Noi am fi vrut detaliat.
Şi chiar l-am întrebat de pilonul social şi cum vede lucrurile domnia sa în acel domeniu. Noi vorbim în acest moment şi avem o dispută, ce voi face, ce va face PSD-ul când va ajunge acest… haideţi să avem întâi acest plan de redresare şi rezilienţă. Mai mult, domnule, nu este un moft al lui Ciolacu sau al partidului Social Democrat să vii cu acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă în parlament. El a fost şi în Franţa. A fost şi în Italia. A fost şi în Belgia. Urmează să fie şi în Olanda prezentat. Unde vrei să prezinţi planul naţional? E planul naţional, nu e planul pierzătorilor! Nu e planul PNL-ului, nu e planul lui Cîţu, al lui Orban.
E Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Îmi pare rău că preşedintele României – acum a trecut şi campania, şi-a făcut şi moftul de a avea guvernul său – nu a preluat această temă şi să invite toate forţele politice să aibă o discuţie şi să existe un consens naţional. Vreau să vă spun că în Polonia, de exemplu, au consens naţional pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Asta înseamnă maturitate politică şi abordare unitară în faţa Europei, nu eu să vorbesc cu domnul Timmermans şi cu socialiştii europeni sau cu liderii de grup să vedem cum putem stopa eventuale abuzuri. Puneţi-vă în locul meu, cu peste 14 mii de administraţii, deci mai mult de jumătate din administraţii se află sub, câştigate de Partidul Social Democrat şi tu guvern să vii cu un buget şi cu o anexă 703 în care ai toţi banii doar către administraţiile arcului guvernamental.
Nu este normal să soliciţi să vedem ce se întâmplă şi ce cuprinde acest PNRR? Există discrepanţe între zonele de dezvoltare ale României? Există. Unde pleacă cei mai mulţi români? De unde pleacă în Europa? Din Moldova, din sud, din Oltenia. Păi dacă ai un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, nu încerci să echilibrezi aceste zone? Nu ăsta e rostul unei clase politice? Să se aşeze la masă şi să stopeze această migraţie a românilor şi să le dai şanse egale la toţi românii? Acestea sunt abordările pe care aş dori să le văd.
Dan Tăpălagă: PSD e acuzat, sunteţi acuzat că prin blocarea votului privind resursele proprii riscă să se amâne începerea programului.
Marcel Ciolacu: Cinci. Cinci state.
Dan Tăpălagă: …în toate statele membre.
Marcel Ciolacu: Cinci state din Uniunea Europeană au votat. A trecut campania electorală. Am depăşit şi implicarea preşedintelui. Au trecut toate aceste atacuri. Abordarea trebuie să fie, din acest moment, cu totul şi cu totul alta. Tu nu ai dreptul – prin ministru, mai ales într-un moment dificil, nu numai pentru România, pentru întreaga lume, în care ai şi criză sanitară, ai pandemie, ai şi criză economică evidentă – să vii în Parlament, în loc să-ţi prezinţi Bugetul de Stat, reformele din Bugetul de Stat, tu să vii să înjuri opoziţia.
Nu este normal, ca răspuns la solicitarea noastră îndreptăţită, şi nu a PSD-ului. Este o solicitare… este, repet, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, nu al unui guvern. Să vii să-l prezinţi când nici nu trece prin vot, cu toate că ai majoritate, că ai guvern. Nici nu trebuie supus la vot. Să vii să-l prezinţi în parlament, iar răspunsul tău să fie că eu îţi blochez nu stiu ce. Nu, PSD-ul nu va bloca nimic. Categoric. Am vorbit şi cu familia europeană, este o decizie la nivel european, dar acel buget de venituri proprii – dumneavoastră n-aţi dori să ştiţi mai multe despre el? Sunt ferm convins că ştiţi, ca şi ziarist. N-aţi vrea să ştiţi câţi bani luăm împrumut, pe ce perioadă, că îi plătim, aceşti bani, până în 2053 – totuşi angajezi un împrumut pe peste 30 de ani.
Dan Tăpălagă: Deci nu veţi vota împotrivă, asta înţeleg.
Marcel Ciolacu: Fiul meu şi copiii lui vor plăti la acel împrumut. Nu este normal ca românii să aibă această transparenţă şi această informare din partea guvernului?
Dan Tăpălagă: Deci înţeleg că cereţi o informare.
Marcel Ciolacu: Cer o transparenţă totală.
Dan Tăpălagă: Şi nu veţi vota împotrivă, nu veţi bloca în parlament, asta înţeleg.
Marcel Ciolacu: Categoric că nu vom vota. Dar vreau o transparenţă totală şi am şi transmis acest lucru la Bruxelles. Şi vreau să vă spun că consideră că suntem îndreptăţiţi, mai ales având în vedere precedentele create prin acele anexe la Bugetul de Stat.
Dan Tăpălagă: Condiţionarea fondurilor europene de statul de drept. E o discuţie mai veche. E bine sau rău? E o măsură bună sau rea să se condiţioneze acordarea fondurilor UE de respectarea statului de drept?
Marcel Ciolacu: Sunt total de acord. Asta înseamnă că Partidul Naţional Liberal renunţă la atacarea Avocatului Poporului? Sau asupra Curţii Constituţionale? M-aş bucura să fie acest lucru.
Dan Tăpălagă: Derapajele nedemocratice ale actualului guvern, de care PSD s-a plâns în scrisoarea către Ursula von der Leyen şi Franz Timmermans unde se încadrează? La derapaje de la statul de drept?
Marcel Ciolacu: Păi când faci, trebuie să facem o diferenţă mare între persoanele publice şi persoanele private. Ce vorbesc eu acasă cu prietenii mei este una, ce vorbeşti în public – noi vorbim de supremaţia legii, da? Independenţa magistraţilor. Atât a judecătorilor cât şi a procurorilor. Şi tu ataci Curtea Constituţională? Cu ce drept ataci tu Curtea Constituţională? Fie prim-ministru, fie parlamentar, fie preşedintele ţării. Aţi mai auzit, prin Europa, atacuri asupra curţilor constituţionale?
Dan Tăpălagă: Dar ştiţi ce zicea PSD când era la putere şi opoziţia, la putere acum, se plângea la Bruxelles. Ieşea PSD şi spunea „merg cu pâra la Bruxelles”, „pârăsc la Înalta Poartă”.
Marcel Ciolacu: Dar eu nu am făcut nicio pâră. Eu am spus ceea ce se întâmplă în România. Nu este nicio pâră. Am zis: îmi asum trecutul, dar asta nu înseamnă că trebuie să facem aceleaşi greşeli. Aţi auzit în Statele Unite vreo discuţie asupra vreunei decizii a CCR, a Curţii Constituţionale a Statelor Unite? Nu cred. Care este rostul Avocatului Poporului? Să urmărească un eventual abuz al puterii. Categoric, Avocatul Poporului nu se ocupă de opoziţie. Prin definiţie, prin structură, de aceea a fost creat. Să urmărească drepturile şi libertăţile cetăţeneşti dacă sunt respectate de către putere. Normal că Avocatul Poporului nu e un instrument al puterii. Şi de acolo vin anumite critici şi sesizează: „vedeţi că aveţi un derapaj”.
DanTăpălagă: Deci este sesizarea dumneavoastră la Bruxelles că acest guvern are derapaje nedemocratice – România ar putea fi sancţionată cu tăierea fondurilor.
Marcel Ciolacu: Mai există o… mai există o variantă. Să te opreşti, tu, putere, să mai ai atacuri asupra unor instituţii fundamentale ale statului român. Cred că e varianta mai simplă decât tăierea fondurilor europene.
Dan Tăpălagă: Companiile de stat, subiectul dumneavoastră preferat. De ce nu sunteţi de acord cu ceea ce spune guvernul Cîţu: restructurare, listare la bursă…
Marcel Ciolacu: Cine-a spus că nu suntem de acord?
Dan Tăpălagă: Staţi puţin. Păi dumneavoastră spuneţi…
Marcel Ciolacu: Păi unde este reforma lui domnul Cîţu?
Dan Tăpălagă: Păi tocmai o anunţă: spune: restructurăm, se dau banii…
Marcel Ciolacu: Cam cât mai trebuie să aşteptăm noi doar să anunţe că vor face? Eu tot aştept de vreun, un an şi jumătate. A fost Orban, a venit Cîţu, a venit Barna, a venit toată lumea. „Domnule, vom face, vom…” Domnule, nu ar vrea să se apuce de treabă? De ce, de ce pe această listare nu găsim decât aeroportul, CEC-ul, Hidroelectrica, Nuclearelectrica?
N-am văzut, n-am văzut nicio companie pe pierderi.
Dan Tăpălagă: Dar nu poţi lista o companie pe pierderi. Listezi companiile care arată bine. Care să atragă investitori, nu companii neatractive
Marcel Ciolacu: De ce Germania a stopat listarea? De ce Franţa a stopat listarea? Germania şi Franţa, cred că mai avem de învăţat, sau, de luat know-how din aceste state europene. Ei de ce au stopat, timp de doi ani de zile? Şi Polonia. Şi noi musai trebuie să vină. Vă spun eu. Pentru că au nevoie de bani, ei trăiesc, acest guvern trăieşte din împrumut. Au nevoie de bani să îşi acopere deficitul bugetar. Nu poţi să sacrifici toate generaţiile şi o ţară întreagă pentru că tu nu ai capacitatea de a-ţi crea venituri.
Dan Tăpălagă: La fel cum PSD-ului i se poate reproşa că se opune listării la bursă, se opune unui management profesionist al acestor companii pentru că… ascultaţi-mă…
Marcel Ciolacu: Cum, cum. Vă rog frumos, vă rog frumos. PSD-ul a listat Hidroelectrica. Nu PNL-ul. Cum adică noi ne opunem la ceea ce am făcut noi? Dar noi am listat-o în boom economic. Nu am încercat să vindem când valoarea este cea mai scăzută.
Dan Tăpălagă: Deci nu vă opuneţi vânzării?
Marcel Ciolacu: Cum adică!? Dar noi, PSD-ul a listat. Cine a decăpuşat toată Hidroelectrica şi acum este pe profit? PSD-ul. Cine îl ţine pe domnul Cîţu să schimbe managementul, să facă reforme? Eu mă aşteptam, până acum, ţinând cont că nu am indexat, de exemplu, pensiile sau nu am dublat alocaţiile, mă aşteptam ca şi veniturile reprezentanţilor în CA-uri, unde tot găsiţi tot felul de onorifici, eu acum am văzut că se lucrează foarte mult cu onorifici, sunt toţi în CA-uri.
Cine-i ţine să fie plătiţi cu 5.000 de euro? Domnule, dacă e un efort comun, al întregii naţiuni – s-au îngheţat salariile, atât de la privat cât şi de la bugetari, asta este direcţia, nu mai există niciun fel e vouchere de vacanţă, de nimic – dar ai mei, politrucii mei, ăia pot să rămână cu 5.000 de euro la aceste societăţi despre care vorbim.
Dan Tăpălagă: Şi la care a fost mufată şi clientela PSD, la societăţile de stat, cât aţi fost la putere, fără niciun fel de problemă.
Marcel Ciolacu: Aveţi perfectă dreptate. În acel moment, existau resurse pentru aceste plăţi. Nu cred că în guvernarea PSD-ului, când actuala putere şi atunci opoziţie a cerut să se dubleze alocaţiile, Partidul Social Democrat a dublat alocaţiile. A căutat venituri şi resurse de a le dubla. Suntem în altă zonă. Ei au dorit un buget de austeritate. Acum, austeritatea e numai pentru o parte a românilor şi pentru alta nu? Ca şi aia, cumulul de pensie cu salariul. Pentru demnitari aleşi – nu, pentru… domnule, ori e pentru toată lumea, nu există legi.
Şi spune Constituţia, toată lumea este unitară. Adică medicii nu mai au voie, în plină criză iei o asemenea măsură, medicii nu mai au voie şi profesorii, să cumuleze pensia cu salariul, dar tu demnitar şi onorificii tăi au voie. Nu există aşa ceva, nu există dublă măsură, mai ales într-o… domnule, noi nu suntem – comparaţiile cu PSD-ul sau cu guvernările PSD, putem face şi cu… dacă vreţi merg şi la Stoica să vedeţi cine a inventat pe Justiţie toate… şi pensiile speciale şi amnistiile şi graţieri şi tot – nu le-a inventat PSD-ul, le-a inventat PNL-ul. Trebuie să trăim în timp real.
Acum avem de-a face cu o pandemie şi cu criză economică. Şi trebuiesc măsuri luate pentru o pandemie şi o criză economică. Am vrut o filosofie de austeritate? Ăsta este drumul. Pe care şi l-au ales ei. Total greşit. L-au mai încercat şi în 2010. Niciun stat european nu a venit cu un buget de austeritate în afară de România. Unde sunt cele 100 de miliarde împrumutate de domnul Cîţu anul trecut? Eu asta vreau să ştiu. Unde sunt acei bani? Unde-i regăsesc?
În reforme, în ce? Era ministru… nu era ministrul Finanţelor, şi cu domnul Orban? Acum vii şi îmi spui cică „domnule, se opune PSD-ul”. Nu se opune cu nimic. Dar eu nu văd nicio… întotdeauna există „vom face”, „urmează să luăm măsuri”. Mă, tu n-ai văzut din valul doi că sunt probleme la ATI? Că la 1250 de locuri se blochează? La jumătate, când s-a relaxat un pic sistemul, tu închizi 100 de paturi ştiind că va veni valul trei? Toţi specialiştii europeni indicau acest lucru.