Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin
La rectificarea bugetară , administrația prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la “efortul colectiv”, a declarat preşedintele României, Nicuşor Dan. Acesta a susţinut luni o conferinţă de presă, în care a vorbit și despre pachetul de măsuri economice asumate de Guvernul Bolojan.
Cele mai importante declarații ale președintelui Nicușor Dan, pe teme economice:
- Pe măsurile fiscale. Vreau să le transmit românilor că e o chestiune provizorie, că România are potențial economic. Dacă nu facem greșeli, la finalul lui 2026 vom intra în OCDE și, în felul acesta, România va fi interesantă pentru investitori străini. Economia românească are potențial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare.
- Vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși. Am promis că vom face reforme și le vom face, pentru ca situația financiară a României să se redreseze
- În momentul în care va veni rectificarea bugetară pentru 2025, administrația prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv.
- Am primit des această întrebare: de ce nu s-a început cu măsuri de corecție a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze pe toată lumea? Răspunsul este că a fost o presiune a timpului, pentru piețele financiare, care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile, singurul răspuns credibilsub presiunea timpului e că vom crește veniturle.
- Pe chestiunea TVA-ului, angajamentul guvernului, când a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei, și vom vedea dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă peste această perioadă fără majorarea TVA, era nevoie și erau realizabile un set de măsuri, discuții cu Comisia, cu agențiile de rating. Această măsură putea să nu fie luată la acest moment.
- O chestiune importantă, pentru că vom vorbi în setul doi de măsuri de pensiile speciale ale magistraților. A fost o greșeală uriașă a politicului când pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul – stimulezi oamenii să iasă din sistem. A două greșeală a clasei politice față de magistrați au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistrați foarte mulți să iasă la pensie. În felul ăsta, prin pierderea unor profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut
- În legea magistraților, în acest moment există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare la acest moment își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza că vor ieși la pensie mai târziu. Această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților. Mesajul meu: toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite să iasă din sistem.
- Activitatea externă. În 18 iulie vom face o vizită oficială în Germania, unde voi avea întâlniri cu președintele, cancelarul și oameni de afaceri. În 25-26 iulie vizită oficială în Austria, unde mă voi întâlni cu președintele și cancelarul.
- 29 iulie – momentul până la care România trebuie să transmită Comisiei schița de proiecte pe care dorește să le finanțeze din Programul de înarmare SAFE al Europei. Sunt împrumuturi la condiții de împrumut foarte bune. Este foarte important ca dimensiunea economică din relațiile noastre externe să fie dezvoltată. Din păcate, în acest moment, componenta economică a activității noastre externe e extrem de slabă.
- Președintele vorbește despre donatorii de campanie. Printre cei mai importanți donatori: Măriuca și Florin Talpeș, Dan Ostahie, Ana Maria Mihai.
- Pentru că a fost o discuție despre cheltuielile din campanie și precampanie, am venit cu o situație. În precampania din alegerile locale din 2024 am avut donații de 1,75 milioane lei și cheltuieli de 1,6 milioane de lei. Diferența dintre donațiile primite și cheltuieli: 145.000 lei. Dintre donatori, Măriuca și Florin Talpeș – 660.000 de lei, Bogdan Micu 250.000 lei, 3179 donații online. Suma strânsă a fost de 843.000 lei. Cheltuielile nu sunt rabmbursate de stat. În campanie am cheltuit 660.000 lei, pentru care m-am împrumutat de 480.000 lei. Suma de 660.000 de lei mi-a fost rambursată de autoritatea electorală și eu am rambursat aceste împrumuturi, care a venit de la o bancă și de la trei persoane fizice. În precampania prezidențială donațiile au fost de 9,5 milioane lei. Cheltuielile au fost de 7 milioane lei, deci rezultă o diferență de 2,5 milioane lei. Donații online sub 5.000 de euro au fost: 18.700 de donații, de la 15.800 de donatori unici. Suma strânsă a fost de 6,5 milioane lei. Cinci persoane au donat sume mai mari: Măriuca și Florin Talpeș 810.000 lei, Dan Ostahie: 810.000 lei, Aurel Iancu 500.000 lei. Ana Maria Mihai 250.000 lei și o persoană care dorit să fie confidențială. informația e la autoritățile statului. În campanie: cheltuieli în turul 1 – 20,5 milioane lei, pentru care am solicitat rambursare de la Autoritatea Electorală. M-am împrumutat 20,5 mil lei de la 111 persoane. Cheltuieli totale din turul doi: 40,5 mil lei, pentru care m-am împrumutat 38,5 milioane lei de la 239 de persoane.
Întrebări și răspunsuri:
Î: Dacă PSD iese de la guvernare și se ajunge la căderea guvernului, în plină implementare a pachetelor de măsuri, l-ați numi pe Ilie Bolojan din nou premier?
R: Partidele pro-occidentale și-au asumat guvernarea, știind că vor fi costuri politice. Îmi doresc ca această coaliție să dureze cât mai mult
Î Ați spus că nu veți accepta creșterea TVA, dar ea apare în pachetul de măsuri. Cine v-a convins și cu ce argumente?
R: În acea lună pe care am avut-o înaintea de numirea primului ministru m-am uitat în foarte multe date financiare și în cunoștință de cauză am avut această discuție cu coaliția și premierul desemnat, acesta a fost înțelegerea la momentul formării guvernului. Pentru ca corecții să fie făcute cu păstrarea TVA de 19% trebuiau măsuri administrative, discuții, un complex de măsuri, sunt convins că era o direcție. Din momentul în care am numit guvernul cu această condiție, toate măsurile au intrat în atributul guvernului.
Î: Până când are guvernul Bolojan cec în alb pentru a corecta deficitul bugetar?
R: E un guvern care are susținerea parlamentară. Periodă pe care mi-o doresc să fie cât mai lungă.
Î: După stabilizarea și redresarea economiei, e posibil să reveniți pe anumite măsuri, contestate de anumite categorii sociale?
R: Da, totul este… hai să ne uităm la sporuri, de exemplu. Sunt vreo 200 de sporuri, care de-a lungul timpului au fost acordate, unele sunt incluse în salariu, altele nu. Nu se putea face analiză rapidă pe toate acestea și proiectele de modificări pentru actele normative. România are nevoie de o lege a salarizării unitare, în care să avem o abordare foarte nuanțată pe toate categoriile profesionale și să dispară sporurile. Ce sunt sporuri justificate să fie incluse în legea salarizării unitare și de asta să nu ne atingem ani de zile. Cam la asta trebuie să ajungem. Dar pentru asta trebuie să avem un an, un an și jumătate
Am avut atitudine nuanțată față de guvern, unde le dau dreptate e că a trebuit luate măsuri rapide, din topor.
Într-un an, un an și jumătate am putea să avem un set de măsuri echilibrate asupra impozitării și taxării în România.
Î: Reforma pensiilor speciale. Toate tentativele de reformare ale pensiilor magistraților au fost blocate la CCR. Va fi ceva diferit acum?
R: Nu e vorba doar de Curtea Constițională, e vorba și de calitatea legii. Dacă ai spus acum 10 ani nejustificat că judecătorul are pensie mai mare decât salariul, apoi vii cu o lege în care spui nu, pensia e mai mică decât salariul. Din păcate, această preveredere s-ar putea să fie neconstituțională. Când legiferezi e bine să o faci gândidu-te cu 10 ani înainte.
Î: Vă reduceți indemnizația?
R: Eu ce am spus a fost că am făcut analizele la administrația prezidențială și că putem reduce bguetul administrației prezidențiale, ce înseamnă 20 de milioane de lei, mult mai mult decât pot să reduc eu din salariu.
Î: Cum ați caracteriza relația cu guvernul Bolojan? Veți mai participa la discuții privind măsurile fiscale?
R: Voi participa la discuții mult mai puțin decât am făcut-o în perioada de dinainte de formarea guverului. Pe multe din măsurile pe care le-am auzit din pachetele 2 și 3 am avut discuții înainte. Am fost foarte atent la chestiunea magistraților, nu e o meserie ca oricare alta, de calitatea actului de justiție depind foarte multe lucruri în România. Din acest război, am avut oameni care au ieșit din sistem și calitatea actului de justiție a scăzut. Mă interesează foarte tare când se va termina discuția pe pensiile speciale. Suntem în politică și încercăm fiecare dintre noi să reacționăm cât mai mult în realizarea interesului personal, așa cum îl vede fiecare.
Î: Încrederea în parteneriatul cu guvernul a fost afectată de episodul TVA?
R: Și coaliția majoritară și guvernul și eu, ca președinte, trebuie să scoatem România din acest moment dificil. Din partea mea, o să aveți toată colaborarea pentru asta.
Î: Ce greșeli se pot face în procesul aderării la OCDE?
R: În discuții am agreat că țintele și jaloanele PNRR și OCDE sunt parte a programului de guvernare, sunt foarte optimist că toată lumea înțelege această responsabilitate. Greșeli toată lumea poate face, dar sunt optimist că vom realiza toate jaloanele până la final de 2026.
Î: Ce strategie are statul român pentru reconstrucția Ucrainei?
R: România are câteva avantaje, unul este proximitatea, al doilea este că în perioada aceasta de război au existat niște fluxuri logistice și niște centre logistice atât pe militar, cât și pe umanitar, inclusiv pe comercial, aduc aminte de tranzitul cerealelor. Pe această zonă de tranzit logistic au fost niște firme românești care au fost implicate și sunt gata și ar fi foarte bine să continue când începe procesul de reconstrucție. Mai departe, în ceea ce privește scanarea companiilor din România care ar putea participa la reconstrucție, nu stăm deloc bine
Î: Care e opinia dvs pe tema interzicerea cumulării pensiilor cu salariul?
R: Nu am o opinie. E o componentă juridică și una economică, la care nu am răspuns. Rămân dator cu răspunsul, după ce am opiniile pro și contra. Sunt multe lucruri de analizat.
Î: Ați spus că bugetul administrației prezidențiale se reduce. Va fi redus și salariul dvs?
R: Importante sunt sumele mari. Pentru moment, nu există această intenție (de reducere a salariului președintelui).
Î: Majoritatea oamenilor săraci sunt afectați de măsurile fiscale. De la ce să facă economie cei săraci?
R: România a fost obligată să ia niște măsuri, a fost o presiune a timpului și modul în care aceste măsuri afectează diferite părți ale populației nu a fost uniform distribuit pe populație. Pe de altă parte, există diferite forme de ajutor pentru persoane vulnerabile, care de asemenea nu sunt foate bine ordonate unele cu celelalte. Cred că trebuie în perioada imediat următoare să avem o analiză pe măsurile de ajutor social, ca și ele să fie mai bine organizate.
Î: Ce veți face cu banii din donații?
R: AEP mi-a rambursat integral cheltuielile. Aștept să văd ce se va întâmpla cu cererile de rambursare de 61 milioane lei. Dacă vor fi rambursate integral va rămâne o sumă de aproximativ 2,5 milioane lei. O să mă consult, eu mi-aș dori ca acești bani să fie dați pentru a stimula cauze civice. Trebuie să dezvoltăm foarte mult cauza civică, asociații care să facă cereri de informații publice, să vedem de ce o autoritate derapează.
Î: Banii primiți din subvenții 77 milioane de euro pentru partide, dacă adăugăm banii decontați e sumă și mai mari. Nu sunt cam mulți bani pentru partide?
R: Trebuie să împărțim întrebarea în trei. În primul rând, eu cred că e bine ca statul român să finanțeze campaniile electorale, desigur putem să discutăm de sume, de limita de 3%, de multe lucruri, dar fără o astfel de prevedere legală eu nu aș fi avut 60 de milioane de lei cu care să fiu valid în competiția pentru președiniția României. E un lucru bun, pentru ca cei care candidează să nu meargă la fel de fel de oameni să ceară bai pentru fel de fel de servicii, cum s-a întâmplat în România. În ceea ce privește subvențiile pentru partide, aici aș fi de acord cu o reducere, sper să existe măsuri în pachetul fiscal următor. Cred că în principiu această lege este corectă, pentru că înainte veneau sacoșe cu bani la partide. Presiunea pe conducerile centrale ale partidelor era mai mare, pentru că banii veneau din teritoriu. Legea finanțării partidelor a scos din banii negre și a întărit conducerea centrală, parte negativă e că parte din bani s-au dus la trusturi de presă, cumpărate.
Î: Despre evaziunea fiscală. Când vă așteptați să vedeți rezultate?
R: Este o discuție în curs. În strategia din 2019, și corupția și marea evaziune sunt prezente deja. Ce s-a întâmplat în CSAT e că SRI a venit cu punctul lor de vedere asupra fenomenului marii evaziuni fiscale. Discuția e în curs. Informatizarea ANAF e unul din punctele importante ale acestei strategii.
Progrese s-au făcut la colectare.
Î: De unde se vor face reduceri din bugetul administrației prezidențiale?
R: Deplasări externe, investiții, servicii, reparații.
Știre în curs de actualizare
