Industria de hârtie și carton din România, un barometru sensibil al economiei, nu arată semne de revenire în debutul anului 2025, continuând trendul dificil din 2024, marcat de stagnare valorică și presiunea costurilor ridicate, avertizează Ionel Ciucioi, directorul executiv al ROMPAP (Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie). Scăderea puterii de cumpărare și a consumului general se reflectă direct în cererea de ambalaje.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ionel Ciucioi, directorul executiv al ROMPAP a declarat pentru Economedia că anul 2024 a fost „anemic” pentru sector, cu o ușoară creștere a producției în volum, dar o stagnare valorică ce maschează o scădere reală din cauza inflației.
„Anul 2024 a venit după un 2023, care și el a fost un an dificil, cu o scădere în producție și în valori. Industria hârtiei și industria ambalajelor sunt în corelație cu restul economiei. Noi producem pentru ceilalți jucători din economie, producem pentru producători, pentru exportatori.
Ca urmare, evoluția acestora ne influențează și pe noi. Statistic, deși s-a înregistrat o ușoară creștere a producției de hârtie și de carton în România față de anul precedent, din punct de vedere valoric însă, cifrele au stagnat în ciuda inflației, ceea ce înseamnă în realitate o scădere. Prețurile au scăzut neacoperind nici măcar inflația oficială.Jucătorii din industrie s-au confruntat, ca toată economia, cu scăderea cererii și în același timp o creștere a costurilor de producție.”
Nici pentru acest an nu semne de schimbare în bine. De altfel, industria funcționează ca un indicator timpuriu al recesiunii, scăderea comenzilor de ambalaje semnalând o contracție a consumului.
„Ambalajele sunt o marfă care, în general, nu se exportă și nu se importă. Exporturile și importurile de ambalaje sunt relativ reduse datorită valorii mici unitare și a costului mare de transport. Din acest punct de vedere putem fi destul de siguri că ce se produce se și consumă în România și este influențat de evoluția economiei. Scăderea de care vorbeam este legată de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și de scăderea consumului, nu din punct de vedere valoric, ci din punct de vedere cantitativ. Așa cum ați spus, mai puține comenzi, mai puține comenzi la restaurant, mai puține comenzi la comenzi în online, mai puține comenzi în supermarket-uri. Este adevărat că în ultimii ani observăm și o tendință de schimbare de trecere de la plastic la hârtie, o tendință de schimbare a ambalajelor, să spunem a tipurilor de ambalaje, ceea ce a ajutat industria noastră. Astfel, fără această creștere, datorită schimbării tipurilor de amplaje, probabil că industria ar fi scăzut și mai mult”, spune Ciucioi.
Ionel Ciucioi mai spune că, pentru industria hârtiei și ambalajelor, principalii factori de presiune sunt costurile energetice (30-35% din costul de producție), printre cele mai mari din regiune, care dezavantajează producătorii locali în fața importurilor.
„Industria a cunoscut o majorare a costurilor destul de importantă și în primul rând ne referim la costurile cu energie. Industria ambalajelor depinde de industria de hârtie, iar în industria de hârtie aproximativ 30-35% din cost o reprezintă energia și gazele naturale. România, din păcate și nu doar am trecut în ultimii ani, are prin cele mai mari prețuri la energie și la gazele naturale din regiune. Acest lucru clar dezavantajează industria noastră și nu doar industria de celuloză și hârtie, dar pe noi în special datorită ponderii mari, întrucât permite importuri de produs finit la un cost mai mic decât putem noi produce, în special din țări care au energie și gaze naturale la prețuri mult mai mici decât ajung în România. Sunt în general, țările vecine, dar am avut surpriza să constatăm că inclusiv în țări dezvoltate din Europa, prețul la energie și la gaz este mai mic și anumite cantități de hârtii au venit inclusiv din țări dezvoltate din Europa”, potrivit directorului executiv al ROMPAP.
De asemnea, costul maculaturii (hârtiei reciclate), materie primă esențială (peste 30% din cost), este de asemenea ridicat din cauza cererii mari la export, stimulată indirect de competitorii externi cu acces la energie mai ieftină.
„Maculatură se colectează în România, dar în același timp este o marfă foarte cerută și la export. Concurența în acest domeniu este nu este atât de mare între fabricile de hârtie din România, cât între consumatorii români și exporturi. Creșterea la export se datorează în primul rând faptului că în țările respective producția de hârtie este subvenționată sau beneficiază de costuri foarte mici cu energia, ceea ce le permite să dea un preț puțin mai mare pe maculatură, chiar dacă au și transport ca să-și asigure materia primă. Multe fabrici preferă să plătească un preț mai mare pe maculatură decât să trebuiască să oprească fabricile. Iar în condițiile în care acest preț este compensat de un cost mai mic cu energia și gaze naturale este creează un avantaj competitiv indirect pentru țările vecine”, afirmă directorul executiv ROMPAP.
Ionel Ciucioi a mai spus că lipsa forței de muncă calificată rămâne o problemă cronică, necesitând specializare la locul de muncă, lucru care aduce costuri suplimentare.
