“Vizită” în localitățile-satelit din preajma marilor orașe. Cum trăiesc locuitorii care au plecat din București, Timișoara și Cluj-Napoca în mai ieftinele localități din vecinătate?

foto dumbravita in timis

Anca locuiește în cea mai mare comună din România, lângă cel mai scump oraș (imobiliar) al țării, Daniel s-a mutat din Timișoara, la curte, în Dumbrăvița, Andrada locuiește de mai bine de 10 ani în Chitila, Ilfov, unde prețul a fost bun și unde beneficiază de legături bune cu trenul spre capitală, dar unde “oamenii te vizitează din ce în ce mai rar”. Care sunt avantajele și dezavantajele celor care renunță la traiul în marile orașe și se mută în localitățile învecinate, unde prețurile imobiliarelor sunt mult mai mici, unde au apărut și unele servicii, dar unde calitatea construirii și a infrastructurii sunt încă problematice?

Economedia face o “călătorie” virtuală în Cluj, Timiș și Ilfov.

Cifrele. Cum au crescut “sateliții” marilor orașe

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, care prezintă azi datele provizorii ale recensământului 2021, în profil teritorial, arată cum au crescut localitățile de lângă marile centre urbane. Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară între județele României, marcând o creștere a populației cu 153.900 de locuitori într-un deceniu, arată datele INS. Creșterea populației din localitățile din Ilfov vine în mare parte din migrația dinspre municipiul București, spun reprezentanții INS. Situația este interesantă în contextul în care majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).

Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53431 persoane (cu 31536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52735 persoane (cu 29922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43584 persoane (cu 29325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20014 locuitori și, respectiv, de 22270 locuitori.

Cum locuiesc românii care s-au mutat din municipii în localități vecine?

  • Florești – Cluj-Napoca. Viața în cea mai mare comună din România, lângă cel mai scump oraș al țării

Anca lucrează în Vânzări, având un job care depinde mult de mașină, și, după ani de chirie în Cluj-Napoca, s-a mutat în propriul apartament în Florești. Floreștiul e o localitate aproape lipită de municipiu, care e, de altfel, și cea mai mare comună din România.  Aceasta și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte, dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

“Eu m-am mutat în Florești pentru că aici erau cele mai ieftine apartamente, în ceea ce privește raportul suprafață/ preț. Traficul e îngrozitor în anumite intervale orare, dar eu am noroc că job-ul îmi permite orar flexibil, așa că mai pot evita orele de vârf. Spre norocul meu, “stau pe graniță”, cum s-ar zice, chiar între Cluj și Florești, așa că stau mai puțin în trafic decât cei mai din “inima” Floreștiului, chiar și la ore de vârf”, explică Anca.

Floreștiul e unul dintre exemplele pe care le dau arhitecții din Cluj atunci când vorbesc de urbanism haotic și construcții dezvoltate necontrolat, dar, chiar și aici, anumite zone arată mai bine decât altele. Iar în ceea ce privește serviciile, locuitorii nu se plâng de lipsa unor facilități comerciale.

“Magazin, farmacie am la blocul vecin și, dacă nu reușesc să îmi fac cumpărăturile în oraș pentru urgențe, am unde, lângă casă. Poate e mai ușor pentru mine, că nu am copii, altfel probabil situația ar sta diferit”, completează Anca.

Vorbind de prețuri, specialiștii imobiliari spun că un apartament de două camere din Florești poate fi la jumătate de preț față de unul din centrul orașului Cluj-Napoca. Potrivit platformei Compariimobiliare.ro, prețul mediu al apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca, la început de 2023 este de 2.227 euro/mp, iar în Florești, cea mai căutată zonă în această perioadă, media e la 1.491 euro/mp.

Sursa foto: Primaria Floresti/Facebook, Actual de Cluj

 

  • Dumbrăvița – Timișoara. “După aproape un an de căutare a unui apartament, am schimbat o parte din criterii”

“Mergem” și în Timiș, unde ne povestește despre viața de suburbie Daniel – tânărul tătic lucrează la o companie de tehnologie din Timișoara și s-a mutat la Dumbrăvița în 2021.

“După 11 ani în care am locuit într-o zona semicentrala din Timișoara, cu acces foarte ușor, pe jos, la mai toate punctele de interes din oraș, nevoia de spațiu a familiei noastre a crescut o dată cu creșterea familiei. Evident, un adept al vieții în oraș și a independenței față de mașină, am căutat foarte mult timp un apartament cu 4 camere într-o zona bună în oraș. Condițiile mele erau ca apartamentul să fie nou, cu o suprafață de minim 90 mp utili și 3 dormitoare. Oferta extrem de limitată pe acest segment și prețurile mari m-au făcut, după aproape un an de căutare să schimb o parte din criterii. Desigur a contat mult și contextul pandemic și nevoia de a petrece timp în aer liber pentru familia noastră cu doi copii. Am ajuns în cele din urmă să locuim în periurban, am achiziționat o locuința la un cost acceptabil, ne bucurăm de o curte de 500 mp”, povestește Daniel. Inconveniente? “Am renunțat la mersul pe jos. Avem totuși norocul ca atât școală, cât și grădinița să fie la distanțe de maxim 10 minute, în mașină, iar și eu și soția lucrăm preponderent home office. Tot ca downside, ieșim mai puțin in oraș și ne lipsesc plimbările prin centrul Timișoarei”, admite Daniel.

Cât de mari sunt diferențele oraș – lângă oraș? “În cazul meu, am dat 1265 euro/mp util fără a lua în calcul terenul și 4 cam ce targetam eu pornea de la 2200 euro/mp. Tot ce e patru camere era la preț de penthouse. Între timp, prețurile au mai crescut cu vreo 20% față de 2020. Noi am dat 158.000 euro, iar vecinii de lângă au dat 172.000 de euro câteva luni mai târziu”, exemplifică Daniel.

  • Chitila, Ilfov, la un tren distanță de București

Andrada locuiește în Chitila, Ilfov, are propria afacere, în domeniul organizării de evenimente și s-a mutat aici în urmă cu aproximativ zece ani. “Suntem “veterani” în domeniu”, menționează ea. “Motivul principal pentru care am ales s[ ieșim din oraș a fost, la vremea respectivă, prețul. Nu am fi putut obține un credit pentru un apartament similar în București, nici măcar la o periferie. Apoi – ne-a plăcut, punctual, cartierul în care ne-am mutat, faptul că sunt construcții noi, dar făcute bine. De exemplu, apartamentele sunt foarte bine izolate fonic; nu e ceva ce auzi prea des. Apartamentul în care locuim noi este la parter și avem o grădină foarte mare în proprietate privată. Blocurile nu sunt foarte înalte – 3-4 etaje – și e o distanță decentă între ele. Dar nu sunt niște blocuri răspândite pe un câmp, în pustiu, cum mai văzuserăm, ci este un cartier închegat, cu de toate, cu acces la absolut facilitățile. Avem în spațiile comerciale din fața cartierului bănci, farmacii, supermarket, magazine alimentare”, spune Andrada.

Aceasta subliniază că orașul a crescut foarte mult în ultimii ani. “Avem la distanță de mers pe jos un parc foarte frumos, pădure, cabinet veterinar, poșta e la doi pași, toate instituțiile, de fapt, sunt la doi pași. E mult mai ușor, administrativ, să locuiești aici decât în București, chiar dacă traiul nostru social și cultural tot în București se desfășoară”, menționează Andrada.

Aceasta subliniează că un mare plus al locului e că acesta e foarte bine conectată la București, cu trenul. “E o chestiune pe care aproape nicio altă localitate limitrofă n-o poate oferi. În 12 minute ești în Gara de Nord și trenurile sunt chiar multe, în fiecare zi. Nu sunt trenuri de noapte, însă noaptea nu ai nici problema traficului”.

Inconveniente? “Aici nimic nu e subvenționat. Noi nu suntem București. Plătim întreg căldura – și e foarte scumpă. De fapt traiul într-un asemenea cartier, dacă vrei să păstrezi cât de cât standardul, este scump – plătești separat pază, curățenie, iluminat, reparații, este un oraș în miniatură care cere propriile taxe, deloc mici.

“De asemenea, deși aerul, în medie, opinez că e mai curat decât în București, avem parte periodic de “gazări” de la industria de gunoi din zonă. “Paradisul” este bruiat din când în când de necesitatea de a te încuia în casă, fuga de poluare e doar o iluzie. Tot pe negativ – de la an la an e mai aglomerat, devine din ce în ce mai greu să pleci și să vii la ore de vârf, cu mașina. Ieșirile în oraș, la petreceri sau concerte, se răresc din comoditate. Uberul la întors pișcă mai mult. Oamenii te vizitează din ce în ce mai rar”, adminte tânăra.

Luând toate aspectele în considerare, “pentru noi a fost o decizie bună și rămâne o decizie bună”. “Dacă ar fi să decidem să ne întoarcem în alt oraș, ar fi altul, nu București. Poate Sibiu, poate Brașov, poate un orășel mai neașteptat de atât, dar nu cred că ne vom întoarce vreodată în haosul din București”, spune Andrada.

Un alt aspect care cântărește mult pentru confortul vieții în afara marelor orașe ține de regimul de lucru. Andrada și soțul ei lucrează amândoi preponderend de acasă, așa că nu sunt dependenți de traficul înspre/ dinspre București la ore de vârf.

Localitățile din preajma marilor orașe și din extensiile acestora au o serie de probleme de infrastructură și urbanism, iar un exemplu recent vine din Băneasa, unde cei aproape 6.500 de locuitori din cartierul Greenfield din Pădurea Băneasa (București) au din nou probleme cu accesul auto spre București după ce Romsilva a pus în executare o decizie judecătorească și a închis accesul pe un drum forestier, informa G4Media. Compania a dat vina pe primarul general, dar Nicușor Dan a acuzat dezvoltatorul Impact că i-a păcălit pe cumpărătorii apartamentelor. Urbaniştii consultaţi de G4Media.ro susţin că de fapt ansamblul rezidenţial nu ar avea nicio ieşire la vreo cale de acces publică.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *