Sursa foto: Pexels
Cei mai bogați oameni din lume poluează mai mult decât cei mai săraci și ar trebui să devină obiectul unor măsuri de restricții țintite, arată un studiu al World Inequality Lab (WIL) publicat cu câteva zile înainte de COP26, conferința mondială privind climatul care va avea loc la Glasgow, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
În condițiile în care nivelurile de emisii de carbon din acest an rivalizează cu cele dinaintea pandemiei, 1% cei mai bogați oameni din lume emiteau în medie, fiecare, 110 tone de CO2 în 2019, arată studiul condus de economistul Lucas Chancel, director al WIL la Școala de economie din Paris.
Cumulat, este vorba de 17% din emisiile de CO2 din acest an. Aceste emisii provin din comportamentul de consum și de investiții a acestei categorii de populație, precizează WIL.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
10% cei mai bogați oameni din lume sunt responsabili pentru jumătate din emisiile planetare.
La polul opus, jumătatea cea mai săracă a populației mondiale a emis în medie doar 1,6 tone de carbon pe persoană, respectiv 12% din emisiile mondiale.
“Există o puternică inegalitate a contribuțiilor la problema climatică”, subliniază Lucas Chancel.
Pe lângă persoanele cele mai bogate, țările cele mai dezvoltate prezintă o amprentă carbon mult mai ridicată dacă se iau în calcul produsele fabricate în străinătate și importate.
Pentru Europa, includerea acestor emisii de carbon ale produselor importate ridică factura finală cu circa 25%.
Printre soluțiile propuse, raportul preconizează luarea în calcul cu mai mare atenție a emisiilor individuale în politicile publice, pentru a viza mai bine comportamentele poluatoare.
“Acest lucru se poate face prin intermediul instrumentelor care vizează învestițiile în activități poluante și fosile”, spre exemplu cu un impozit progresiv pentru deținerea de titluri financiare legate de activități poluatoare.
Impozitarea marilor poluatori ar trebui și ea revizuită, crede Lucas Chancel, care avocă “impozite progresive ecologice asupra bogăției”.
“Un astfel de instrument ar putea fi mai viabil din punct de vedere politic decât taxarea consumului de carbon care afectează dur grupurile cu venituri mici și nu reușește să reducă emisiile persoanelor foarte bogate”, mai spune acesta.