17 milioane de tone de aparate vechi au fost aruncate la gunoi într-un an

Peste 17 milioane de tone de aparate electrice vechi, de mici dimensiuni, au fost aruncate de oameni la gunoi în 2019, conform unui studiu realizat de Global E-waste monitor. Doar 17,4% dintre acestea au fost colectate şi reciclate, potrivit News.ro. Aurul, argintul, cuprul, platina şi alte materiale recuperabile, evaluate la o sumă mai mare decât PIB-ul unor țări, au fost în mare parte aruncate sau arse. În România, oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice şi electronice, comandând telefonic sau online.

”Aparatele electrice de mici dimensiuni sunt cele care au produs, în anul 2019, cele mai multe deşeuri din cantitatea globală de deşeuri electrice şi electronice (DEEE), conform unui studiu realizat de Global E-waste monitor, atingând cifra de 17,4 milioane de tone. În această categorie se încadrează aparatele electrice mici, menite să uşureze munca în gospodării (prăjitoare de pâine, fierbătoare, fiare de călcat), dar şi aparate de igienă şi înfrumuseţare (uscătoare de păr, cântare, ceasuri, epilatoare electrice)”, arată asociaţia Respo DEEE. Aceasta menţionează că oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice şi electronice comandând telefonic sau online.

“Acest tip de echipamente au în general cicluri de viaţă scurte, dar şi puţine opţiuni de reparare. Multe dintre ele ajung astfel la gunoi odată ce sunt înlocuite cu altele noi, afectând atât mediul, cât şi sănătatea oamenilor”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acesta vorbeşte şi de impactul pe care aceste deşeuri îl au asupra mediului şi sănătăţii oamenilor.

“Aparatele electrice conţin plastic, extrem de nociv pentru mediu, dar şi substanţe periculoase precum mercurul. Atunci când aparate care conţin baterii incorporate sunt aruncate la gunoi, există posibilitatea ca acestea să provoace incendii la contactul cu apa. La nivel global, în 2019 s-a înregistrat o cifră record de deşeuri electrice şi electronice. 53,6 milioane de tone. În cantitatea globală, cea mai mare cotă revine echipamentelor mici, cu 17,4 milioane de tone, fiind urmată de cele de dimensiuni mari, cu 13,1 milioane de tone şi apoi, echipamentele de schimb termic, cu 10,8 milioane tone”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Raportul Global E-waste Monitor 2020 estimează că deşeurile electrice şi electronice (DEEE) vor atinge cifra de 74 milioane tone metrice până în anul 2030, fapt ce arată că acest tip de deşeu are cel mai rapid flux de creştere. Doar 17,4 % dintre deşeurile electrice şi electronice (DEEE) din 2019 au fost colectate şi reciclate.

”Aceleaşi studii arată că doar un procent de 17,4% dintre deşeurile electrice şi electronice (DEEE) din 2019 au fost colectate şi reciclate. Ceea ce înseamnă că aurul, argintul, cuprul, platina şi alte materiale recuperabile cu valoare mare (evaluate la 57 miliarde de dolari – o sumă mai mare decât Produsul Intern Brut al multor ţări), au fost în mare parte aruncate sau arse, şi mai puţin colectate pentru tratament şi refolosire”, adaugă el.

În România, oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice şi electronice comandând telefonic sau online, pe site-ul asociaţiei, cutia Respo, în care, odată primită la domiciliu sau la orice altă adresă menţionată, pot introduce echipamentele electrice de mici dimensiuni, urmând ca această cutie să fie preluată de specialişti şi transportată spre centrele de reciclare.

„Cutia Respo este soluţia pe care o propunem pentru ca echipamentele electrice de mici dimensiuni să nu mai ajungă la groapa de gunoi. Aceasta este realizată din carton şi cred că ar trebui să o avem cu toţii în casă pentru a strânge deşeurile. După ce se umple, putem duce cutia la magazinele partenere care colectează, o putem scoate afară atunci când vine maşina de gunoi sau putem suna la tel verde pentru a afla care este cel mai apropiat punct. De asemenea, anunţăm că avem în plan să lansăm o nouă hartă pe site-ul asociaţiei, unde se pot vedea exact unde sunt punctele de colectare ale partenerilor noştri”, declară preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.