2021, anul în care litrul de benzină a depăşit 7 lei, iar românii au prins gustul maşinilor electrice

Redacția dec. 31, 2021 0 comentarii
carburant benzina Petrom sursa Petrom

Preţul carburanţilor clasici a ajuns în acest an la recorduri istorice, depăşind 7 lei pe litru, ca urmare a cotaţiilor mari ale petrolului. În acelaşi timp, românii au descoperit că maşinile electrice sunt mai ieftin de întreţinut şi de utilizat, mai ales în traficul aglomerat din oraşele mari. În faţa acestei noi realităţi, companiile petroliere îşi dotează benzinăriile cu staţii electrice de încărcare, scrie Agerpres.

La începutul acestui an, economiile statelor din toată lumea erau în revenire postpandemie, iar preţul petrolului se afla în creştere, de la minimul înregistrat în 2020 (cotaţiile au fost chiar negative în primăvara anului 2020). Astfel, în ianuarie 2021, preţul petrolului era de circa 54 de dolari pe baril. Însă, pe măsură ce consumul a evoluat, a crescut şi preţul, iar barilul a ajuns, în toamna acestui an, la cel mai mare nivel din 2014 încoace, ca urmare a cererii crescute de produse energetice, depăşind 80 de dolari pe baril în octombrie. În aceeaşi perioadă a anului precedent, petrolul costa 40 de dolari pe baril.

În România, acest lucru s-a simţit din plin la pompă. Preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei, potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, aplicaţie realizată de Consiliul Concurenţei.

Este oare această scumpire cauzată în întregime de creşterea cotaţiilor petroliere? În acest context, Consiliul Concurenţei a demarat în toamnă o analiză pe piaţa comercializării angro de carburanţi auto cu scopul de a identifica factorii care au determinat recentele majorări de preţuri ale carburanţilor, precum şi eventualele disfuncţionalităţi ale pieţei.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor, iar în cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona.

„Comercializarea carburanţilor atât angro, cât şi cu amănuntul a fost în mod constat în atenţia Consiliului Concurenţei. Astfel, autoritatea de concurenţă a sancţionat trei companii din domeniul comercializării angro de carburanţi cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare”, spun reprezentanţii Consiliului.

În trecut, în 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere (OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, Mol Romania Petroleum Products, ENI Romania şi Lukoil Romania) cu amenda-record de 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Pentru a stimula concurenţa pe piaţa comercializării carburanţilor, autoritatea de concurenţă a lansat aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Din preţul final de la pompă, aproximativ jumătate reprezintă acciza şi TVA, care se virează la bugetul statului. Unele state europene se gândesc să reducă taxarea, pentru a permite şoferilor să suporte mai bine aceste creşteri. Polonia, spre exemplu, a anunţat chiar înainte de Crăciun că vrea să reducă TVA la carburanţi pentru a atenua impactul creşterii inflaţiei.

De la carburanţii fosili la electricitate

În timpul acesta, piaţa maşinilor electrice a înflorit. Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA), autovehiculele electrice ajung să deţină, după primele 11 luni din 2021, o cotă de piaţă de 14,2% în România, de două ori mai mare decât anul trecut (6,7%).

Astfel, românii au cumpărat în perioada ianuarie-noiembrie 4.301 maşini full electric, faţă de 2.111 cu un an înainte. Dacia Spring conduce detaşat în topul preferinţelor, cu 1.357 de unităţi vândute, urmată de Volkswagen şi Hyunday, cu 876, respectiv 385 de maşini electrice livrate.

Ca orice tehnologie nouă, acum ea este destul de scumpă. Dar în acest moment statul român are printre cele mai mari granturi din toată Europa pentru maşinile electrice prin programul Rabla Plus, în jur de 10.000 de euro, iar şoferii sunt foarte interesaţi.

În această nouă realitate, companiile petroliere îşi dotează benzinăriile cu staţii electrice încărcare şi vin cu strategii vezi foarte ambiţioase.

OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a anunţat că extinde reţeaua de reîncărcare pentru maşinile electrice, iar România, Bulgaria, Moldova şi Serbia vor fi conectate până la finalul anului 2022 printr-o reţea de aproximativ 100 de staţii de rapide şi ultra-rapide.

„Ne extindem oferta de electro-mobilitate în toate ţările din regiune în care deţinem staţii de carburanţi. Practic, până la finalul anului 2022, circa 15% din reţeaua OMV şi Petrom din regiune va dispune de staţii de reîncărcare. Până în 2030, vom pune la dispoziţia clienţilor noştri peste 500 de puncte cu soluţii alternative pentru mobilitate, respectiv servicii de reîncărcare a maşinilor electrice, soluţii pe bază de gaze naturale precum GNL şi GNC, cât şi hidrogen”, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom.

Rompetrol şi MOL, următoarele lanţuri de benzinării ca mărime din România, au şi ele planul de dezvoltare a reţelei de staţii electrice. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii a anunţat că de anul viitor pe autostrăzile A1 şi A2 vor apărea 26 benzinării noi ale acestor companii şi toate vor avea puncte de încărcare pentru maşinile electrice.

Adio benzină şi diesel la maşinile noi, din 2035

România va avea o reţea de 18.000 de staţii de încărcare a vehiculelor electrice în următorii 4-5 ani, din banii de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Trebuie să construim această infrastructură de încărcare care în vestul Europei este bine pusă la punct. Vom finanţa peste 2.000 de staţii de încărcare pentru unităţile administrativ-teritoriale, mai vine şi PNRR cu peste 15.000 de staţii şi în patru-cinci ani vom ajunge la 18.000 de staţii de încărcare în România din aceste fonduri”, a anunţat ministrul Mediului, Tanczos Barna. Odată cu dezvoltarea acestor staţii va creşte şi interesul oamenilor pentru a-şi cumpăra maşini electrice, crede el.

Şi Comisia Europeană are planuri mari. În pachetul Fit for 55, anunţat în această vară, oficialii de la Bruxelles îşi propun ca toate maşinile noi puse în circulaţie după 2035 să fie electrice, ceea ce înseamnă că, încet-încet, ne vom lua adio de la benzină şi motorină.

sursa foto: Petrom

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.