Sursa : Ministerul Transporturilor
Anul 2022 a adus o creștere semnificativă a numărului de proiecte în sectorul Infrastructură, arată analiza anuală a consultanților de la IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Raportul arată că au fost monitorizate peste 3000 de proiecte, cu 63% mai multe decât în anul precedent. E, de altfel, cea mai mare creștere înregistrată de vreun sector din piață. Vorbim însă despre proiecte aflate în toate stadiile – de la intenție la amenajare și de diverse dimensiuni – de fapt, 40% din totalul de șantiere de Infrastructură au rămas la nivel de proiectare în 2022, cu toate că România are deja decalaje mari la acest capitol față de vecinii europeni.
Potrivit datelor analizate de IBC Focus, specialiștii din industria de construcții au avut așteptări mari de la autorități pentru a demara investiții în sectorul de infrastructură. Dacă în ediția precedentă a raportului, perspectivele erau pesimiste, marcându-se un minus de 16%, în 2022 situația se modifică semnificativ.
Astfel, cele 3.093 proiecte monitorizate marchează un plus de 62,96% pentru acest sector comparativ cu cele 1.898 proiecte identificate în 2021.
“Este o creștere importantă, în special în contextul în care economia este afectată de efectele pandemiei, inflației sau a războiului de la granițe”, notează consultanții.
O mare parte din investițiile identificate sunt de tip proiecte Rutiere. Mai precis, vorbim despre mai bine de jumătate din totalul de proiecte monitorizate de echipa IBC Focus în acest sector: 1.947. Această categorie include: drumuri publice, șosele, autostrăzi. În perioada analizată au mai fost identificate și alte 302 proiecte de poduri, pasaje, pasarele și 556 proiecte de tip parcări și zone pietonale, dar și 65 de proiecte de Infrastructură aeriană (terminal, aeroport) și 165 de proiecte de tip Căi Ferate, Linii de Tren. Un interes mai scăzut se remarcă pentru proiectele de tip Parc Industrial (4 investiții), Stâlpi Tensiune (12 investiții) sau Maritim, Fluvial (42 investiții).
40% din totalul de șantiere de Infrastructură au rămas în proiectare în 2022. Se menține, de fapt, tendința identificată în anii anteriori, iar un număr ridicat de investiții de acest tip rămâne la stadii incipiente. Mai exact, vorbim despre 1.257 investiții în proiectare, în timp ce alte 65 au fost în autorizare, 6 în intenție și 547 înainte de execuție. “Trecând în registru și ce s-a muncit în 2022 pe acest sector, trebuie să menționăm că avem și un număr important de proiecte în derulare: 1.021 șantiere de Infrastructură în construcție și alte 39 în amenajare. De asemena, ce este important de menționat însă este faptul că în perioada analizată, potrivit datelor monitorizate cu ajutorul VICTA.ro, am avut și un total de 158 de șantiere finalizate”, menționează raportul IBC.
Și în 2022 investițiile mari le-au surclasat pe cele medii. Astfel, au fost identificare 634 investiții mari în stadii incipiente și 349 în execuție (construcție sau amenajare). În ceea ce privește investițiile medii, 501 sunt în stadii incipiente și 319 în execuție. Investițiile mici sunt cele mai numeroase, cu un total de 1132 proiecte, dintre care 740 înainte de execuție și 392 în derulare. “Aceste date aduc perspective optimiste, având în vedere că mulți investitori trag semnale de alarmă cu privire la lipsa unui sistem de Infrastructură care ar putea aduce multiple beneficii în toate domeniile din țara noastră”, menționează cpnsultanții.
Harta proiectelor. Cele mai active regiuni și județe
Creșterea numărului de șantiere la nivel de domeniu se reflectă și în cazul evoluției pe zone. Astfel, în zona de Nord-Est a țării se înregistrează cea mai puternică majorare, de 105%. Numărul de proiecte s-a dublat în această regiune, de la 236 în ediția precedentă la 484 în 2022. De asemenea, creșteri semnificative observăm și în Sud-Vest (71,02%, de la 176 investiții în 2021 la 301 în 2022) sau în Sud (70,33%, de la 300 investiții în 2021 la 511 în 2022). Cea mai mică creștere din acest clasament revine zonei Centrale, cu 43,53%. Mai exact, vorbim despre un total de 366 proiecte încadrate pe segmentul Infrastructură, comparativ cu cele 255 înregistrate în ediția precedentă. De asemenea, majorări puțin mai temperate comparativ cu restul zonelor regăsim și în Sud-Est (44,98%) sau în București-Ilfov (45,07%).
“Dacă în ediția precedentă menționam că zona de Nord-Vest conduce clasamentul zonelor cu cele mai multe proiecte încadrate pe segmentul Infrastructură, în 2022 majorarea de 70 de procente din Sudul țării își spune cuvântul, iar această regiune ocupă poziția fruntașă. Astfel, cele 511 proiecte surclasează Nord-Vestul țării, care ocupă a doua poziție cu 493 proiecte. Așa cum am precizat, numărul de proiecte din Nord-Est s-a dublat, iar această zonă ocupă acum poziția a treia în topul de față. La coada clasamentului regăsim de această dată zona București-Ilfov, cu 206 investiții de tip Infrastructură. Un număr relativ mic de investiții regăsim și în regiunile Sud-Vest (301 proiecte) sau Vest (313 proiecte)”, arată raportul.
Din totalul de proiecte identificate și monitorizate de echipa IBC Focus, cele mai multe au fost găzduite de județul Bihor și de București. Alături de județele Timiș, Constanța, Argeș și Iași, aceste zone sunt singurele care depășesc pragul de 100 de astfel de investiții, mai exact 129 în Bihor și 119 în Constanța. La polul opus stau județe precum Călărași (15 de proiecte în perioada analizată) sau Covasna (29 de proiecte în perioada analizată).
Transpuse în proiecte de interes pentru specialiștii din sectorul construcțiilor, potrivit datelor monitorizate cu ajutorul VICTA.ro printre cele mai atractive au fost lucrări ca podul suspendat peste Dunăre din Brăila, cu un buget de peste 2 miliarde lei. De asemenea, Consiliul Județean Brașov a investit și în Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, etapa III și a alocat un buget de aproximativ 145 milioane lei, în timp ce Primăria București a direcționat 157 milioane lei pentru proiectul Stație de metrou S+P+2E la nivel suprateran – Tudor Arghezi, menționează datele consultanților.
Asociația Pro Infrastructură: calcule pentru un record românesc
În ceea ce privește perspectiva pentru acest an, înaintăm, cu pași mici: cel puțin 79 de kilometri de autostradă și drumuri expres vor fi dați în trafic anul acesta, finalizarea lucrărilor fiind garantată pe patru loturi de pe A0, A3 și DEx 12, dar într-un scenariu optimist se poate atinge „borna” de 110 kilometri și chiar un record pentru infrastructura rutieră românească, de 126 de kilometri, potrivit estimărilor Asociației Pro Infrastructură. Cele patru loturi cu inaugurarea garantată sunt pe Autostrada A0 București Sud (2 loturi – Alsim Alarko), Lotul Nurol pe Autostrada Transilvania și lotul 3 pe Drumul Expres Craiova – Pitești (Lotul UMB), așa cum anunța Economedia pe 1 ianuarie.
Mai multe detalii aici:
Un alt proiect important pentru 2023: în primăvară încep lucrările la o nouă Magistrală în București, M 6 Gara de Nord-Băneasa (primele șase stații).