Analiză de șantiere: Numărul proiectelor de infrastructură a crescut semnificativ anul trecut, ajungând la peste 3000/ În țara cu mari decalaje la acest capitol, 40% dintre ele au rămas însă în stadiu de proiectare

Anul 2022 a adus o creștere semnificativă a numărului de proiecte în sectorul Infrastructură, arată analiza anuală a consultanților de la IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Raportul arată că au fost monitorizate peste 3000 de proiecte, cu 63% mai multe decât în anul precedent. E, de altfel, cea mai mare creștere înregistrată de vreun sector din piață. Vorbim însă despre proiecte aflate în toate stadiile – de la intenție la amenajare și de diverse dimensiuni – de fapt, 40% din totalul de șantiere de Infrastructură au rămas la nivel de proiectare în 2022, cu toate că România are deja decalaje mari la acest capitol față de vecinii europeni.

Potrivit datelor analizate de IBC Focus, specialiștii din industria de construcții au avut așteptări mari de la autorități pentru a demara investiții în sectorul de infrastructură. Dacă în ediția precedentă a raportului, perspectivele erau pesimiste, marcându-se un minus de 16%, în 2022 situația se modifică semnificativ.

Astfel, cele 3.093 proiecte monitorizate marchează un plus de 62,96% pentru acest sector comparativ cu cele 1.898 proiecte identificate în 2021.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

“Este o creștere importantă, în special în contextul în care economia este afectată de efectele pandemiei, inflației sau a războiului de la granițe”, notează consultanții.

O mare parte din investițiile identificate sunt de tip proiecte Rutiere. Mai precis, vorbim despre mai bine de jumătate din totalul de proiecte monitorizate de echipa IBC Focus în acest sector: 1.947. Această categorie include: drumuri publice, șosele, autostrăzi. În perioada analizată au mai fost identificate și alte 302 proiecte de poduri, pasaje, pasarele și 556 proiecte de tip parcări și zone pietonale, dar și 65 de proiecte de Infrastructură aeriană (terminal, aeroport) și 165 de proiecte de tip Căi Ferate, Linii de Tren. Un interes mai scăzut se remarcă pentru proiectele de tip Parc Industrial (4 investiții), Stâlpi Tensiune (12 investiții) sau Maritim, Fluvial (42 investiții).

40% din totalul de șantiere de Infrastructură au rămas în proiectare în 2022. Se menține, de fapt, tendința identificată în anii anteriori, iar un număr ridicat de investiții de acest tip rămâne la stadii incipiente. Mai exact, vorbim despre 1.257 investiții în proiectare, în timp ce alte 65 au fost în autorizare, 6 în intenție și 547 înainte de execuție. “Trecând în registru și ce s-a muncit în 2022 pe acest sector, trebuie să menționăm că avem și un număr important de proiecte în derulare: 1.021 șantiere de Infrastructură în construcție și alte 39 în amenajare. De asemena, ce este important de menționat însă este faptul că în perioada analizată, potrivit datelor monitorizate cu ajutorul VICTA.ro, am avut și un total de 158 de șantiere finalizate”, menționează raportul IBC.

Și în 2022 investițiile mari le-au surclasat pe cele medii. Astfel, au fost identificare 634 investiții mari în stadii incipiente și 349 în execuție (construcție sau amenajare). În ceea ce privește investițiile medii, 501 sunt în stadii incipiente și 319 în execuție. Investițiile mici sunt cele mai numeroase, cu un total de 1132 proiecte, dintre care 740 înainte de execuție și 392 în derulare. “Aceste date aduc perspective optimiste, având în vedere că mulți investitori trag semnale de alarmă cu privire la lipsa unui sistem de Infrastructură care ar putea aduce multiple beneficii în toate domeniile din țara noastră”, menționează cpnsultanții.

Harta proiectelor. Cele mai active regiuni și județe

Creșterea numărului de șantiere la nivel de domeniu se reflectă și în cazul evoluției pe zone. Astfel, în zona de Nord-Est a țării se înregistrează cea mai puternică majorare, de 105%. Numărul de proiecte s-a dublat în această regiune, de la 236 în ediția precedentă la 484 în 2022. De asemenea, creșteri semnificative observăm și în Sud-Vest (71,02%, de la 176 investiții în 2021 la 301 în 2022) sau în Sud (70,33%, de la 300 investiții în 2021 la 511 în 2022). Cea mai mică creștere din acest clasament revine zonei Centrale, cu 43,53%. Mai exact, vorbim despre un total de 366 proiecte încadrate pe segmentul Infrastructură, comparativ cu cele 255 înregistrate în ediția precedentă. De asemenea, majorări puțin mai temperate comparativ cu restul zonelor regăsim și în Sud-Est (44,98%) sau în București-Ilfov (45,07%).

“Dacă în ediția precedentă menționam că zona de Nord-Vest conduce clasamentul zonelor cu cele mai multe proiecte încadrate pe segmentul Infrastructură, în 2022 majorarea de 70 de procente din Sudul țării își spune cuvântul, iar această regiune ocupă poziția fruntașă. Astfel, cele 511 proiecte surclasează Nord-Vestul țării, care ocupă a doua poziție cu 493 proiecte. Așa cum am precizat, numărul de proiecte din Nord-Est s-a dublat, iar această zonă ocupă acum poziția a treia în topul de față. La coada clasamentului regăsim de această dată zona București-Ilfov, cu 206 investiții de tip Infrastructură. Un număr relativ mic de investiții regăsim și în regiunile Sud-Vest (301 proiecte) sau Vest (313 proiecte)”, arată raportul.

Din totalul de proiecte identificate și monitorizate de echipa IBC Focus, cele mai multe au fost găzduite de județul Bihor și de București. Alături de județele Timiș, Constanța, Argeș și Iași, aceste zone sunt singurele care depășesc pragul de 100 de astfel de investiții, mai exact 129 în Bihor și 119 în Constanța. La polul opus stau județe precum Călărași (15 de proiecte în perioada analizată) sau Covasna (29 de proiecte în perioada analizată).

Transpuse în proiecte de interes pentru specialiștii din sectorul construcțiilor, potrivit datelor monitorizate cu ajutorul VICTA.ro printre cele mai atractive au fost lucrări ca podul suspendat peste Dunăre din Brăila, cu un buget de peste 2 miliarde lei. De asemenea, Consiliul Județean Brașov a investit și în Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, etapa III și a alocat un buget de aproximativ 145 milioane lei, în timp ce Primăria București a direcționat 157 milioane lei pentru proiectul Stație de metrou S+P+2E la nivel suprateran – Tudor Arghezi, menționează datele consultanților.

Asociația Pro Infrastructură: calcule pentru un record românesc

În ceea ce privește perspectiva pentru acest an, înaintăm, cu pași mici: cel puțin 79 de kilometri de autostradă și drumuri expres vor fi dați în trafic anul acesta, finalizarea lucrărilor fiind garantată pe patru loturi de pe A0, A3 și DEx 12, dar într-un scenariu optimist se poate atinge „borna” de 110 kilometri și chiar un record pentru infrastructura rutieră românească, de 126 de kilometri, potrivit estimărilor Asociației Pro Infrastructură. Cele patru loturi cu inaugurarea garantată sunt pe Autostrada A0 București Sud (2 loturi – Alsim Alarko), Lotul Nurol pe Autostrada Transilvania și lotul 3 pe Drumul Expres Craiova – Pitești (Lotul UMB), așa cum anunța Economedia pe 1 ianuarie.

Mai multe detalii aici:

Inaugurări de autostrăzi și drumuri expres în 2023: De la 79 de kilometri garantați până la un record de 126 de kilometri (previziuni Pro Infrastructură)

Un alt proiect important pentru 2023: în primăvară încep lucrările la o nouă Magistrală în București, M 6 Gara de Nord-Băneasa (primele șase stații).