PNL riscă să anuleze un jalon deja îndeplinit din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), printr-un proiect de lege care prevede desființarea Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, acuză USR, care susține că adoptarea modificărilor ar putea reactiva firmele contestatoare de meserie. Economedia a scris deja AICI despre această modificare, care s-ar putea dovedi periculoasă, în contextul în care CNSC este un important filtru în achizițiile publice, care de-a lungul timpului a semnalat numeroase greșeli realizate de alte autorități în cadrul licitațiilor.
Este vorba despre un proiect de lege depus de mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare și liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu.
Prin proiect, se desființează Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și se transferă atribuțiile instituției către instanțele de judecată. Totodată, prin proiect, se reduce numărul de proceduri pentru care se realizează controlul ex-ante, după care acesta să fie eliminat complet.
USR susține că adoptarea acestei inițiative ar putea reactiva firmele contestatoare de meserie care blochează investițiile publice, mai ales PNRR-ul, la capitolul infrastructură în domeniile construcții, rutier, feroviar.
„În timp ce negociam investițiile din PNRR trebuia să găsim o soluție și pentru finalizarea lor până în 2026. Iar principala piedică a investițiilor publice în România o reprezenta durata procedurilor de achiziție, care, cu tot cu contestațiile în instanță era în medie de 2 ani. Reușita USR de scădere de la 2 ani la 6 luni media procedurilor de licitație pentru investițiile publice, raportată jalon îndeplinit în cererea de plată 2 din PNRR, urmează să fie anulată prin propunerea lui Fenechiu care vrea să desființeze CNSC și să punem investițiile din nou la mâna contestatarilor de meserie”, explică Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ce propun parlamentarii PNL în proiectul de desființare a CNSC:
• Preluarea etapizată a atribuțiilor CNSC de către instanțele de judecată până la 1.01.2024 și desființarea CNSC;
• Reducerea controlului ex-ante de la 10% la 5% din proceduri pentru doi ani, după care eliminarea acestui tip de control;
• Digitalizarea procedurilor de transmitere a contestațiilor, a dosarului achiziției și a deciziilor pana la momentul desființării CNSC;
• Digitalizarea integrală a controlului ex-post;
• Introducerea de factori de evaluare în legătură directă cu forța de muncă angajată a unui operator economic pentru a preveni situațiile in care firme decapitalizate si fără posibilități reale de execuție câștiga proiecte, dar nu le duc la bun sfârșit.
Ei motivează inițiativa prin faptul că existența litigiilor în materia achizițiilor publice este un factor constant de întârziere a graficului de implementare a proiectelor de investiții publice.
Ei susțin în schimb rezolvarea acestor cauze pe cale judiciară de către instanțele de judecată, care să primească resurse suplimentare pentru a pregăti momentul preluării întregului flux de contestații.
Totodată, parlamentarii propun reducerea într-o primă fază de la 10% la 5% a procentului maxim din totalul procedurilor de atribuire ce pot face obiectul controlului ex-ante. Într-o fază ulterioară, după doi ani, ei propun desființarea controlului ex-ante, „dat fiind că România este singurul stat membru în care acesta se mai exercită în această formă”.
Importanța CNSC și a controlului ex-ante
Modificările propuse de parlamentari s-ar putea dovedi periculoase, în contextul în care CNSC este un filtru esențial pentru buna derulare a achizițiilor publice în România. CNSC asigură competitorilor șanse egale. Totodată, instituția oferă „o cale de atac eficientă care să garanteze selectarea celor mai bune oferte și să creeze convingerea că procedurile de atribuire se derulează în mod imparțial, transparent și cu promovarea concurenței”, conform specialiștilor în achiziții publice.
Totodată, la CNSC își pot susține cauza ofertanții la o achiziție publică, ei având un rol esențial pentru asigurarea legalității actelor autorităților contractante. „Ei sunt cei mai rapizi și mai eficienți detectori ai încălcărilor legislației aplicabile, întrucât au un interes direct și sunt cel mai bine pozitionați pentru a identifica încălcările și a obține remedierea acestora în timp util”, arată un avocat specializat în achiziții.
Potrivit acestuia, în practică, controlul direct al procedurilor de către alte instituții de stat a fost de mult timp surclasat în eficiență de „supervizarea” realizată chiar de ofertanții lezați care au apelat la CNSC. O dovadă în acest sens este și numărul de contestații formulate și procentul mare de admitere a acestora, de 30-40% din totalul contestațiilor formulate.
Astfel, spune avocatul, în pofida notei peiorative cu care este folosit în spațiul public termenul de „contestator” sau „contestator de profesie”, acești contestatori joacă în fapt un rol fundamental pentru controlul modului în care se cheltuiesc banii publici.
Iar un rol important în acest mecanism îl are și CNSC. De la înființarea sa în anul 2006 (până în anul 2020, când a fost scris acest articol), Consiliul a soluționat un număr impresionant de aproximativ 70 de mii de dosare, multe dintre ele fiind dosare deosebit de complexe și cu valori de ordinul miliardelor. Totul sub presiunea termenelor scurte impuse de legiuitor pentru a asigura celeritatea procedurii de soluționare a contestațiilor, astfel încât contractele de achiziție publică să poată fi atribuite rapid.
De exemplu, amintim un caz recent în care Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a semnalat greșeli majore într-o licitație pentru loturile 2 și 3 (loturile de mijloc) ale Autostrăzii Buzău – Focșani. Instituția a obligat CNAIR să reevalueze corect și profesionist ofertele depuse la licitație.
De asemenea, controlul ex-ante este necesar pentru verificarea criteriilor de atribuire și că documentația autorității contractante este conformă cu prevederile legale și de concurență.
(Detalii, AICI)