Sursa foto: Pixabay
Responsabilii de politică monetară ai Băncii Centrale Europene reconsideră calea de creștere a ratelor dobânzilor, având în vedere turbulențele bancare de luna trecută, dar rămân angajați să limiteze inflația de bază, transmite CNBC.
Temerile de contagiune declanșate de prăbușirea Silicon Valley Bank, cu sediul în SUA, la începutul lunii martie, au dus la prăbușirea mai multor alți creditori regionali în Statele Unite și au culminat cu salvarea de urgență a Credit Suisse de către gigantul elvețian UBS în Europa.
Deși panica de atunci a dus la o fugă a investitorilor și a deponenților din sectorul bancar mondial, piața s-a liniștit între timp, pe fondul unui consens potrivit căruia falimentele băncilor au fost rezultatul unor slăbiciuni idiosincratice ale modelelor de afaceri, mai degrabă decât al unei probleme sistemice.
BCE a majorat ratele cu 50 de puncte de bază la jumătatea lunii martie, în toiul turbulențelor bancare, în ciuda unor apeluri pentru ca banca centrală să facă o pauză.
Cu toate acestea, în această săptămână, mai mulți membri ai Consiliului guvernatorilor au remarcat riscul unui impact economic în lanț, deoarece ratele dobânzilor continuă să crească în efortul de a combate inflația.
Inflația globală în zona euro a scăzut semnificativ în martie, ajungând la 6,9% în ritm anual, în mare parte ca urmare a scăderii prețurilor la energie. Cu toate acestea, inflația de bază – care exclude prețurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului – a crescut la un nivel record de 5,7%.
Evenimentele din ultima lună i-au determinat pe unii dintre factorii de decizie politică ai BCE – cum ar fi guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, Robert Holzmann – să se răzgândească.
Acesta sugerase anterior că ar putea fi necesar ca Consiliul guvernatorilor BCE să ia în considerare până la patru noi majorări ale ratei dobânzii, începând cu o creștere de 50 de puncte de bază la următoarea ședință din luna mai.
Dar el a declarat joi pentru CNBC că “lucrurile s-au schimbat” de la acele comentarii de acum două luni și că banca centrală va trebui să evalueze mai atent situația după următoarea ședință.
“În mod cert, ceea ce am trăit cu criza bancară din SUA și din Elveția a dus la schimbări de perspectivă și, dacă perspectivele se schimbă, trebuie să ne schimbăm opiniile”, a declarat Holzmann pentru Joumanna Bercetche de la CNBC, în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI de la Washington, D.C.
El a adăugat că persistența inflației de bază trebuie să fie încă luată în considerare, dar nu este “singura parte” care contează, în contextul în care condițiile financiare se înăspresc în mod deosebit și accesul la credite se diminuează pentru gospodării și întreprinderi.
“Ceea ce contează, de asemenea, este situația de pe piețele financiare. Dacă situația de pe piețele financiare se consolidează, devine mai dificil pentru gospodării și întreprinderi să ia credite, acest lucru trebuie luat în considerare. Cu cât de mult [trebuie să crească ratele] depinde foarte mult de ceea ce ne spune mediul din acest moment”, a spus acesta.
Acest ton precaut a fost împărtășit și de Ignazio Visco, membru al Consiliului guvernatorilor.
Guvernatorul Băncii Italiei a declarat că turbulențele financiare – deși încă nu s-au făcut simțite în zona euro, unde băncile sunt în mare parte bine capitalizate și dispun de lichidități ample – reprezintă unul dintre cei câțiva factori care adaugă un risc de scădere a perspectivelor economice.
“Sectorul bancar italian se descurcă bine, sectorul bancar european se descurcă bine, în ceea ce privește turbulențele pe care le-am văzut – acestea sunt legate în principal de modelele de afaceri ale anumitor bănci care au fost afectate”, a declarat Visco.
“Aceasta este o idiosincrasie, dar ar putea exista contagiuni din alte motive. Mediile sociale funcționează în moduri pe care este foarte dificil pentru noi acum să le înțelegem”, a completat acesta.
Visco a făcut apel la răbdare în evaluarea traiectoriei de majorare a dobânzii BCE, mai ales că condițiile de creditare “s-au înăsprit substanțial”. Dar a spus că factorii de decizie vor examina datele pentru a vedea dacă există semne că inflația de bază scade și că ținta de inflație pe termen mediu a băncii, de 2%, este la vedere.
“De fapt, dacă vă uitați la datele privind creditele, acestea arată că rata de creștere a trecut de la peste 10% la sfârșitul verii la zero, iar acum este negativă în termeni reali, așa că ne înăsprim. Trebuie să așteptăm decalajele pe care le are politica monetară”, a spus el, sugerând că ar putea dura între un an și 18 luni pentru ca recentele măsuri de politică să se răsfrângă asupra economiei zonei euro.
Ceilalți membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au fost unanimi în a identifica inflația de bază ca fiind un parametru cheie pentru BCE în determinarea ritmului de majorare a ratelor și a stadiului în care își poate permite să renunțe la frâne.
Articolul integral AICI