Consumatorii din zona euro se așteaptă la o creștere a ratei inflaţiei

Aşteptările consumatorilor privind rata inflaţiei în zona euro au crescut uşor în august, confirmând avertismentele analiştilor că este prea devreme pentru ca Banca Europeană (BCE) să-şi declare victoria faţă de creşterea preţurilor, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

Aşteptările inflaţioniste au un rol important în politica monetară a BCE şi deciziile privind rata dobânzii. Dacă gospodăriile private se aşteaptă la o inflaţie ridicată, ele cer de obicei salarii mai mari, care pot apoi alimenta inflaţia, ca efect secundar.

În următoarele 12 luni, consumatorii se aşteaptă ca rata inflaţiei să urce la 3,5%, de la 3,4%, iar în următorii trei ani estimează un avans de la 2,4% la 2,5%, conform sondajului lunar realizat de BCE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Luna trecută, gardienii euro au majorat costurile cu împrumuturile pentru a 10-a oară la rând, ducând dobânda la depozite la nivelul record de 4%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la înfiinţarea BCE. Majoritatea decidenţilor BCE au sugerat că o menţinere a dobânzilor la acest nivel, pentru o anumită perioadă, ar trebui să fie suficientă pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, chiar dacă unii membri ai Consiliului guvernatorilor, care sunt favorabili unor politici monetare mai restrictive, au indicat că ar putea fi nevoie de noi majorări.

În pofida atenuării inflaţiei în septembrie, perspectivele pentru consumatori rămân esenţiale pentru ca BCE să se asigure că inflaţia în zona euro revine într-adevăr la ţinta de 2% pe termen mediu. Există şi alţi factori care exercită presiuni asupra inflaţiei, cum ar fi creşterea preţurilor petrolului, deprecierea euro şi înăsprirea pieţei forţei de muncă.

În privinţa perspectivelor economiei, sondajul BCE arată prudenţa consumatorilor, care se aşteaptă la un declin de 0,8% în următoarele 12 luni, după ce anterior estimau o scădere de 0,7%. Şi FMI a înrăutăţit marţi prognoza pentru zona euro, estimând un avans de doar 0,7% anul acesta.

Conform datelor preliminare ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 4,3% în septembrie – cel mai redus nivel din ultimii doi ani – analiştii apreciind că politica monetară a Băncii Centrale Europene a avut succes în reducerea preţurilor, deşi a fost afectată creşterea economică.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 4,5% în septembrie, de la 5,3% în august. Este cel mai semnificativ declin din august 2020.

La viitoarele decizii de politică monetară “BCE se va asigura că dobânzile vor fi la un nivel suficient de restrictiv atât timp cât este necesar”, a declarat recent preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Deciziile de politică monetară depind de perspectivele privind inflaţia, de evoluţia inflaţiei de bază şi de forţa cu care majorarea dobânzilor ajunge în economie, a explicat şeful BCE.

“Considerăm că acum dobânzile au ajuns la un nivel care, menţinut suficient de mult timp, va contribui substanţial la readucerea inflaţiei la ţinta noastră 2% până la finalul lui 2025”, a afirmat Lagarde.