Sursa foto: Dreamstime
Aşteptările consumatorilor privind rata inflaţiei în zona euro au crescut uşor în august, confirmând avertismentele analiştilor că este prea devreme pentru ca Banca Europeană (BCE) să-şi declare victoria faţă de creşterea preţurilor, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.
Aşteptările inflaţioniste au un rol important în politica monetară a BCE şi deciziile privind rata dobânzii. Dacă gospodăriile private se aşteaptă la o inflaţie ridicată, ele cer de obicei salarii mai mari, care pot apoi alimenta inflaţia, ca efect secundar.
În următoarele 12 luni, consumatorii se aşteaptă ca rata inflaţiei să urce la 3,5%, de la 3,4%, iar în următorii trei ani estimează un avans de la 2,4% la 2,5%, conform sondajului lunar realizat de BCE.
Luna trecută, gardienii euro au majorat costurile cu împrumuturile pentru a 10-a oară la rând, ducând dobânda la depozite la nivelul record de 4%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la înfiinţarea BCE. Majoritatea decidenţilor BCE au sugerat că o menţinere a dobânzilor la acest nivel, pentru o anumită perioadă, ar trebui să fie suficientă pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, chiar dacă unii membri ai Consiliului guvernatorilor, care sunt favorabili unor politici monetare mai restrictive, au indicat că ar putea fi nevoie de noi majorări.
În pofida atenuării inflaţiei în septembrie, perspectivele pentru consumatori rămân esenţiale pentru ca BCE să se asigure că inflaţia în zona euro revine într-adevăr la ţinta de 2% pe termen mediu. Există şi alţi factori care exercită presiuni asupra inflaţiei, cum ar fi creşterea preţurilor petrolului, deprecierea euro şi înăsprirea pieţei forţei de muncă.
În privinţa perspectivelor economiei, sondajul BCE arată prudenţa consumatorilor, care se aşteaptă la un declin de 0,8% în următoarele 12 luni, după ce anterior estimau o scădere de 0,7%. Şi FMI a înrăutăţit marţi prognoza pentru zona euro, estimând un avans de doar 0,7% anul acesta.
Conform datelor preliminare ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 4,3% în septembrie – cel mai redus nivel din ultimii doi ani – analiştii apreciind că politica monetară a Băncii Centrale Europene a avut succes în reducerea preţurilor, deşi a fost afectată creşterea economică.
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 4,5% în septembrie, de la 5,3% în august. Este cel mai semnificativ declin din august 2020.
La viitoarele decizii de politică monetară “BCE se va asigura că dobânzile vor fi la un nivel suficient de restrictiv atât timp cât este necesar”, a declarat recent preşedintele BCE, Christine Lagarde.
Deciziile de politică monetară depind de perspectivele privind inflaţia, de evoluţia inflaţiei de bază şi de forţa cu care majorarea dobânzilor ajunge în economie, a explicat şeful BCE.
“Considerăm că acum dobânzile au ajuns la un nivel care, menţinut suficient de mult timp, va contribui substanţial la readucerea inflaţiei la ţinta noastră 2% până la finalul lui 2025”, a afirmat Lagarde.