Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Executivul va renunța la Micșorarea plafoanelor pentru plățile cash. El a spus că măsurile care ar fi urmat să între în vigoare pe 11 noiembrie vor fi modificate în următoarea ședință de guvern. Marcel Ciolacu spune că a luat decizia după mai multe discuții avute cu micii întreprinzători.
“Am spus că voi fi mereu alături de micii întreprinzători și de oamenii simpli, fără excepție. În ultimele zile am avut mai multe discuții cu aceștia, cât și cu mediul de afaceri și cu reprezentanții sistemului bancar. Și mi-au spus anumite lucruri de bun simț legate de măsurile venite de la ANAF și Ministerul Finanțelor legate de cash. Acești oameni nu sunt evazioniști, ci sunt cei pe umerii cărora se sprijină această țară! Prin urmare, în prima ședință de Guvern voi revizui propunerile venite de la ANAF și Ministerul Finanțelor, pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcție greșită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern!
Toate limitele actuale de cash vor fi menținute, atât la persoanele fizice, cât și la cele juridice. Cu două excepții: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi. Am însă un mesaj pentru evazioniștii care au profitat de această discuție din spațiul public: voi veni peste voi! Voi veni și vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituțiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Așa cum am început războiul cu cei care distrug viețile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veți scăpa!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Cum se limitează plățile cash, conform pachetului de măsuri fiscale
Din 11 noiembrie, prin pachetul de măsuri fiscale pentru care executivul și-a asumat răspunderea în Parlament, se introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană.
Astfel, se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică. Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.
Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoana fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Dacă nu se respecta plafoanele de mai sus se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul. Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.
Măsura, criticată de comercianți, de opoziție, dar și de membri ai coaliției de guvernare
Măsura la care vrea acum premierul Ciolacu să renunțe a fost criticată de la bun început de micii comercianți, care urmau să fie afectați de noi plafoane.
Limitarea plăților cash i-a nemulțumit pe micii comercianți, care spun că li se întâmplă se meargă seara să refacă stocurile de marfă de la magazinele de tip cash& carry și vor să facă plata cu numerarul încasat peste zi de la clienți, bani pe care nu au apucat să îi depună în bancă.
Apoi, observații critice au venit din opoziției. Deputatul USR Claudiu Năsui a spus că există argumente bune în favoarea plăţii cu cardul, la fel cum există argumente bune şi în favoarea plăţii în numerar, dar că o persoană are dreptul să aleagă cum îşi cheltuie banii.
Iar în ultimele zile, s-au arătat nemulțumiri și dinspre PNL, partenerul de guvernare al PSD.
Părerile economiștilor au fost împărțite. Unii au văzut măsura ca una benefică pentru reducerea evaziunii fiscale, în timp ce alții su spus că în alte țări europene, unde evaziunea este mult mai mică, nu există asemenea plafoane sau dacă există, nu sunt atât de reduse.