Cum au evoluat “orașele-magnet”, în 10 ani: Marile centre urbane au pierdut populație și am avut cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie/ Forța de muncă e concentrată în câțiva poli urbani, iar românii fac tot mai mult naveta pentru a ajunge la serviciu

Toate orașele mari au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională, iar în ultimul deceniu România a cunoscut cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie, arată analiza unor  consultanți, care lucrează inclusiv pentru Banca Mondială, realizată pe baza datelor de la recensământul din 2021. “Orașele-magnet” ale României pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice, iar forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, mai arată datele prezentate în cadrul unui eveniment UrbanizeHub, organizat luna trecută, la Cluj. Datele recensământului mai arată că tot mai mulți oameni cu studii superiorare pleacă în afara țării, iar navetismul pentru locul de muncă a crescut semnificativ.

În intervalul 2011- 2021, toate orașele mari din țară au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională. Astfel, orașele importante în economia României înregistrează minusuri semnificative: Timișoare are peste 20% scădere a populatiei, Clujul peste 10%, Bucureștiul aproximativ 9%.

“Perceptia e de aglomerare. Dar depinde cum te uiti. De fapt, am avut în ultimul deceniu cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie”, spune Marius Cristea, consultant pentru biroul din București al Băncii Mondiale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În 2021, dacă ne uităm la municipii și inelul de comune din jurul acestora – Iași, Sibiu, Cluj, Brașov au înregistrat creșteri față de acum 10 ani, dar Bucureștiul, Constanța, Timișoara, Craiova, Galați au continuat să piardă locuitor.

În ciuda posibilelor probleme cu datele recensământului, tendința evidentă este de scădere a populației.
“Avem de-a face cu o scădere a populației, nu o putem nega. Iar orașele mari nu puteau fi decuplate de aceasta dinamică”, spune Cristea.

Forta de muncă se concentrează tot mai puternic în câțiva poli urbani: București- Ilfov, Cluj, Timiș Prahova. În primele trei județe, numărul de persoane rezidente ocupate a crescut în interval de 10 ani.

“Avem o foarte mare scădere pe industrie si servicii cu valoare adăugată mică, dar avem creștere a populatiei ce lucrează în servicii cu valoare adăugată mare”, a spus Cristea.

Orașele-magnet pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice. Spre exemplu, în zona București-Ilfov, numărul de persoane cu vârsta de 20-34 de ani se apropia de 600.000 în 2011, dar era de numai aproximativ 400.000 în 2021.

“Ce locuințe se cer? Toti vor case, dar scade nucleul familial, avem tot mai multe persoane singure. De asemenea, orașele studențesti și-au pierdut din avânt, pentru că din bazinele tradiționale nu mai au de unde sa vină tineri. Așa că va trebui să vină de afară”, a menționat expertul.

România a pierdut din populație și pe fondul migrației. Italia, Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație pentru persoanele temporar absente plecate in străinătate, dar peisajul diferă la nivel național. “Cei din Transilvania, din Vest, din Banat sunt foarte atrași de modelul german, de Austria, cei din Moldova merg spre Italia. În zona de sud peisajul e pestriț – se merge spre Spania, Germania. Pentru cei din București și Ilfov apare ca destinație Marea Britanie, pentru că mulți merg la studii. Am găsit mult mai mulți oameni cu studii superiorare plecați – la studii, pentru un loc de muncă, fie și temporar”, a menționat Cristea.

Forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, subliniază specialiștii Băncii Mondiale: procentele persoanelor cu studii superioare a crescut în marile orașe. “Centrul universitar e cel mai strâns legat de oameni cu studii superioare, care rămân, care câștigă aici, ei sunt cei care antrenează un tip de cerere, de servicii, de spații”, spune Cristea.

Avem o creștere modestă, de 4% la nivel național, iar ca distribuție teritorială ierarhia e următoarea: București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța sunt județele cu cele mai mari prcente de persoane cu studii superioare. Orasele cu cei mai multi oameni cu studii sunt si cele cu cea mai mare creștere economică.

Procentul persoanelor cu studii superioare în principalele județe și evoluția la 10 ani:

Românii fac naveta pentru a ajunge la muncă

Un alt fenomen interesant surprins de recensământul din 2021: navetismul e în creștere. Astfel, dacă în 2011 aproximativ 80% dintre români lucrau în localitatea unde locuiau, acest procent a scăzut cu 10% în zece ani. “80-120.000 de oameni fac naveta din județul Ilfov în București. Oamenii au început să se miște mult mai mult. Orașele preponderent de servicii nu au o mobilitate atât de mare, locuitorii își permit să trăiscă în oraș, unde e scump. Unde e salariu mediu pe economie, oamenii sunt nevoiti să se deplaseze. Navetismul pe distanțe mici e intens în judetele puternic industrializate – în Argeș, unul din trei locuitori face naveta. În Argeș, Prahova, Bihor se face naveta către orasele mari, Clujul e mai mult oraș de servicii”, spune Cristea.

Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov, comuna Florești, din imediata vecinătate a județului Cluj și comuna Chiajna, tot din Ilfov. Mai multe aici:

Marea migrație din “Capitale” spre mai ieftinele destinații-satelit: Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori în 10 ani sunt Popești Leordeni și Chiajna din Ilfov și comuna Florești din Cluj (Recensământ 2021)

Datele din cadrul recensământului au fost sintetizate de Marius Cristea și Codruța Nistor (consultant, cadru didactic asociat FSEGA – UBB) și prezentate în cadrului unui eveniment UrbanizeHub, realizat în decembrie, la Cluj.