Foto: Marian Gh Moise/ Dreamstime.com
Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară între județele României, marcând o creștere a populației cu 153.900 de locuitori într-un deceniu, arată datele Institutului Național de Statistică, care prezintă azi datele provizorii ale recensământului 2021, în profil teritorial. Creșterea populației din localitățile din Ilfov vine în mare parte din migrația dinspre municipiul București, spun reprezentanții INS. Situația este interesantă în contextul în care majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov, comuna Florești, din imediata vecinătate a județului Cluj și comuna Chiajna, tot din Ilfov.
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, arată datele, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la recensământul din 2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.
În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).
Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53431 persoane (cu 31536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52735 persoane (cu 29922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43584 persoane (cu 29325 persoane mai mult decât în 2011).
Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20014 locuitori și, respectiv, de 22270 locuitori.
Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011). Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori. Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori. Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1372 locuitori față de 1641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni. Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011.
Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37978 de persoane, coborând la o populație de 286598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă.
Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%).
“Datorită tendinței de migrație a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluției populației rezidente pentru municipiile și orașele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare și populația din localitățile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul ClujNapoca”, transmit reprezentanții INS.
Avantaje la preț, compromisuri la servicii și acces
“S-a vorbit mult în ultimii ani despre tendința de creștere a populației în mediul rural – ceea ce e inexact: oamenii s-au mutat în periurban, adică nu s-au dus la țară, ci s-au mutat în preajma marilor orașe. Localități ca Leordeni în Ilfov, Florești în Cluj sau Dumbrăvița, în Timiș, au crescut foarte mult”, punctează Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro. Unul dintre motive ține de oferta limitată din marile orașe. Construcțiile noi s-au realizat cu precădere în cartierele periferice, iar distanțele față de centru sau serviciu sunt comparabile cu cele din localitățile limtrofe. Un aspect important pentru popularitatea localităților satelit ține desigur de preț. “Cea mai frapantă diferență între prețurile din oraș – periurban e la Cluj: de exemplu, un apartament de două camere din Florești poate fi la jumătate de preț față de unul din centrul orașului Cluj-Napoca sau dintr-un cartier bun”, exemplifică Crainic.
“Aceste localități reprezintă alternative viabile pentru familiile cu copii, care au nevoie de spațiu mai mare, care ar vrea o casă, poate și o grădină și aici își pemit o astfel de locuință”, completează acesta.
Există însă și o serie de dezavantaje și compormisuri care vin o dată cu mutatul în noile aglomerări imobiliare. “Accesul și infrastructura sunt mult sub cele din oraș – poți găsi chiar și străzi neasfaltate, drumuri înfundate, iar densitatea în blocurile construite aici e foarte mare. Sunt celebre exemplele din Florești în Cluj sau în Popești, lângă București. La Timișoara, de exemplu, sunt multe spații verzi, parcuri, pe când localitățile din vecinătate duc lipsă de astfel de servicii”, spune Crainic. Apoi, la orele de vârf, accesul înspre/dinspre casă devine problematic. “Oamenii lucrează și își aduc copiii tot în oraș”, completează specialistul imobiliar.
Despre educație, muncă și șomaj, date din Recensământ 2021: