sursa foto: Facebook/ Rosia Montana Community
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, că până pe data de 10 februarie va veni o decizie definitivă în cazul Roşia Montană şi că s-a obişnuit ca notele de plată să-i vină lui, ca prim-ministrul.
”Cred că v-aţi obişnuit, pentru că eu cel puţin m-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină mie, ca şi prim-ministru, pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii. După vaccinuri – şi astăzi fac şedinţă de Guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi să ne putem apăra (în procesul cu Pfizer, n.red.), ca şi alte state din Uniunea Europeană -, înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană”, a spus premierul Marcel Ciolacu, citat de News.ro.
Premierul a precizat că în şedinţa de Guvern de miercuri i-a rugat pe „toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect să strângă toate documentele de la avocaţii pe care i-au avut în acest proces, astfel încât românii cu toţii să ştie adevărul”.
”În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem ce sumă se va stabili în instanţă”, a mai spus Ciolacu.
România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, scrie jurnalista Adriana Duțulescu pe site-ul Digi24.ro
În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană.
Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.
Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.
În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.
Citește integral
Context. Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național.
În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue.
În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Tot în 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
Compania canadiană Gabriel Resources spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”.