Generația Z se răsfață cu bunuri de lux pentru a-și calma disperarea economică

Foto: Pexels/Cottonbro Foto: Pexels/Cottonbro

Pentru generațiile mai tinere, obiectivele financiare, cum ar fi cumpărarea unei case și economisirea pentru pensie, pot părea imposibil de atins. Drept urmare, Generația Z alege să se răsfețe cu bunuri de lux, scrie Bloomberg.

Nia Holland, în vârstă de 24 de ani, a cheltuit 2.500 de dolari pe o geantă vintage Chanel, epuizându-și economiile. Câștigând puțini bani dintr-un job de cercetare, ea știa că banii ei ar putea fi mai bine cheltuiți, economisiți sau investiți.

Dar, în același timp, ea a spus că nu s-a simțit iresponsabilă. Cu repere tradiționale – cum ar fi deținerea unei case și o viață cu copii – atât de departe de a fi atinse, faptul de a-și refuza „micile luxuri” nu avea să facă diferența. Iar geanta din piele de miel cu un lanț de 24 de carate o făcea să se simtă mai bine.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

„Economia este într-o stare proastă, există încălzirea globală, există o neliniște politică și socială constantă la nivel global”, a spus Holland, care primește sprijin financiar din partea familiei sale în timp ce urmează un doctorat în educație și psihologie la Universitatea din Michigan. „Este pur și simplu mai ușor să cheltuiești bani pe lucruri care îți vor aduce o bucurie imediată.”

În mod normal, atunci când oamenii se află pe un teren precar din punct de vedere economic, își reduc cheltuielile. Dar, din ce în ce mai mult, generațiile tinere fac exact contrariul, gândindu-se că viitorul lor financiar este condamnat indiferent de situație. Datoriile mai mari ale studenților, creșterea costului vieții și schimbările de pe piața muncii au făcut mai dificilă atingerea obiectivelor financiare, cum ar fi cumpărarea unei case sau economisirea pentru pensie.

Ca atare, aproximativ 27% dintre americani recunosc că „cheltuiesc în mod fatalist” pentru a face față preocupărilor legate de economie și de afacerile externe, potrivit Credit Karma, o companie de finanțe personale. Iar ratele sunt și mai mari în rândul milenialilor și al generației Z, cu 43% și, respectiv, 35%.

„Este o modalitate de a face față – deși nu este cea mai sănătoasă”, a declarat Courtney Alev, un avocat financiar al consumatorilor la Credit Karma.

Tendințe fataliste

Iar obiceiul cheltuielilor fataliste nu este deloc nou. Stephen Wu, profesor de economie la Hamilton College din Clinton, New York, a publicat o cercetare în 2004, scriind că cei care consideră că norocul și alți factori externi joacă un rol semnificativ în succesul lor financiar sunt mai puțin predispuși să economisească.

El susține că sentimentele de fatalism și obiceiurile de cheltuieli contraintuitive au devenit mai frecvente în ultimii ani, în special după pandemie și Marea Recesiune. Atunci oamenii au început să realizeze că „o mare parte din succesele și eșecurile lor nu sunt sub controlul lor”, a spus Wu.

Modul în care generațiile mai tinere reușesc să facă achiziții importante poate fi determinat, de asemenea, de sprijinul sporit al părinților. Având în vedere că aproape jumătate dintre tineri locuiesc acasă, unii dintre ei folosesc venitul disponibil suplimentar pentru a se răsfăța. Poate fi ușor să crezi că și acest lucru este rezonabil atunci când rețelele de socializare sunt pline de imagini cu tineri care fac risipă de bani pe mese somptuoase, vacanțe pline de farmec și produse de designer.

Cu toate acestea, dacă ești atent, cheltuielile fataliste pot fi o profeție care se autoîmplinește, în care riscul de a trăi de la salariu la salariu este mult mai mare.

Acesta este cazul lui Adrian Siega, în vârstă de 26 de ani, care și-a cheltuit recent ultimele economii de urgență pentru a cumpăra o imitație a unui tote Burberry care a fost prezentat în popularul serial HBO „Succession”.

Siega s-a mutat în New York din Filipine în 2019, cu scopul de a intra la facultate, de a-și găsi un loc de muncă și de a-și cumpăra o casă. Dar, pe măsură ce timpul a trecut, a simțit că visul de a deveni proprietar de locuință îi scapă din mână. Deși speră să meargă în sfârșit la facultate în acest an, el încă locuiește cu mama sa și primește sprijin financiar.

„În urmă cu 30 de ani, un apartament în Elmhurst costa 90.000 de dolari, iar acum costă 400.000 de dolari pentru un dormitor; este o nebunie”, a declarat Siega, asistent de îngrijire personală. Așa că, deocamdată, se concentrează pe ceea ce este „necesar pentru moment” – produse de îngrijire a pielii, o haină și o geantă de 35 cm Hermès Birkin Gold Togo contrafăcută care a costat 1.088 de dolari.

O cale diferită

„Deținerea unei case sau întemeierea unei familii este atât de inaccesibilă încât folosim banii de avans sau banii pentru copii pe orice ne putem permite care ne va aduce o aparență de maturitate care ne-a fost promisă”, spune ea în videoclip.

Într-un interviu, ea a spus că nu ar clasifica indulgența Generației Z în ceea ce privește obiectele de lux drept cheltuieli fataliste. Mai degrabă, este o privire asupra modului în care ar putea arăta viața mai multor oameni, dacă nu toți banii lor ar fi fost cheltuiți pe proprietăți imobiliare și copii. Rata căsătoriilor și a natalității este în scădere, iar munca la distanță, cel puțin pentru unii, a deschis posibilitatea de a nu fi legat de un singur cod poștal.

„Cred că ”visul” se schimbă”, a spus ea.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Mă, voi cum vă simțiți să tot traduceți articole scrise de alții? Așa, un pic impostori? Loaze idioate și ciorditoare?

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.