Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord în noaptea de vineri spre sâmbătă, 10 februarie, cu privire la o reformă a normelor bugetare ale UE menită să garanteze redresarea finanțelor publice, păstrând în același timp investițiile, scrie Le Figaro, potrivit Rador Radio România. Textul modernizează Pactul de Stabilitate, creat la sfârșitul anilor 1990, care limitează deficitul administrației publice pentru fiecare țară la 3% din PIB și datoria la 60%.
„Acord!”, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE pe reţeaua de socializare. Presaţi de timp, negociatorii au ajuns finalmente la un acord dupa 16 ore de discuţii. Având în vedere întârzierile procedurale, a fost absolut necesar să se concluzioneze astfel încât textul să poată fi votat în ședința plenară de la Strasbourg din primăvară înainte de pauza parlamentară care precede alegerile europene din iunie. Acordul la care s-a ajuns vineri aseară va permite statelor membre să aplice noile reguli în acest an pentru bugetele lor pentru 2025.
Acestea „vor contribui la echilibrul și viabilitatea finanțelor publice, reformele structurale, promovarea investițiilor, creșterea și crearea de locuri de muncă în UE” , a afirmat președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene pe reţea de socializare X (fosta Twitter).
Reforma urmărește modernizarea Pactului de Stabilitate, creat la sfârșitul anilor 1990, care limitează deficitul administrației publice la 3% din PIB și datoria la 60% pentru fiecare ţară. Considerat prea drastic, acest cadru nu a fost niciodată respectat cu adevărat și a fost catalogat ca fiind învechit. În timp ce confirmă aceste cote emblematice, noul text face puțin mai flexibilă ajustarea solicitată țărilor UE în cazul unor deficite excesive. Concret, acordul prevede că statele își prezintă propria traiectorie de ajustare pentru a-și asigura sustenabilitatea datoriei, oferindu-le mai mult timp, dacă întreprind reforme și investiții.
Conducerea s-ar concentra pe evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele care pot fluctua în funcție de nivelul de creștere. Dar Germania și aliații săi “frugali” au reușit să înăsprească acest cadru bugetar prin impunerea unui efort minim cuantificat de reducere a datoriilor și a deficitelor pentru toate țările UE, în ciuda reticenței Franței și Italiei. Aceste modificări au distorsionat parțial proiectul și au complicat foarte mult textul. Miniștrii de Finanțe ai UE au acceptat dureros o poziție comună, chiar înainte de Crăciun, cu privire la această reformă care intenționează să îmbine seriozitatea bugetară și salvgardarea investițiilor necesare tranziției ecologice sau apărării.
Țările îndatorate din sudul Europei, precum Franța, au insistat pe flexibilități suplimentare, în timp ce țările așa-zise „frugale” din nordul Europei, în spatele Germaniei, au cerut mai multă rigoare. „A fost foarte necesar un nou cadru de guvernanță economică. Ne-am asigurat că noile reguli bugetare sunt solide și credibile”, a declarat europarlamentarul Esther de Lange (PPE, dreapta), raportorul textului.
În Parlamentul European, proiectul este susținut și de liberalii din Renew și de o mare majoritate a grupului social-democrat (S&D). Verzii și anumiți aleși S&D îl resping însă în bloc, la fel ca stânga radicală. Acești aleși denunță o revenire la austeritate după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în fața șocului pandemiei și a războiului din Ucraina. „Avem nevoie de investiții în industrie, în apărare, în tranziția ecologică, asta este urgența astăzi, nu este vorba de a aduce la zi reguli absurde din punct de vedere economic”, a declarat pentru AFP economistul și europarlamentarul S&D Aurore Lalucq. Ea denunță o „eroare politică care va fi folosită de populiști pentru a ataca Europa”.