Le Figaro: UE ajunge la un acord privind reforma regulilor sale bugetare

Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord în noaptea de vineri spre sâmbătă, 10 februarie, cu privire la o reformă a normelor bugetare ale UE menită să garanteze redresarea finanțelor publice, păstrând în același timp investițiile, scrie Le Figaro, potrivit Rador Radio România. Textul modernizează Pactul de Stabilitate, creat la sfârșitul anilor 1990, care limitează deficitul administrației publice pentru fiecare țară la 3% din PIB și datoria la 60%.

„Acord!”, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE pe reţeaua de socializare. Presaţi de timp, negociatorii au ajuns finalmente la un acord dupa 16 ore de discuţii. Având în vedere întârzierile procedurale, a fost absolut necesar să se concluzioneze astfel încât textul să poată fi votat în ședința plenară de la Strasbourg din primăvară înainte de pauza parlamentară care precede alegerile europene din iunie. Acordul la care s-a ajuns vineri aseară va permite statelor membre să aplice noile reguli în acest an pentru bugetele lor pentru 2025.

Acestea „vor contribui la echilibrul și viabilitatea finanțelor publice, reformele structurale, promovarea investițiilor, creșterea și crearea de locuri de muncă în UE” , a afirmat președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene pe reţea de socializare X (fosta Twitter).

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Reforma urmărește modernizarea Pactului de Stabilitate, creat la sfârșitul anilor 1990, care limitează deficitul administrației publice la 3% din PIB și datoria la 60% pentru fiecare ţară. Considerat prea drastic, acest cadru nu a fost niciodată respectat cu adevărat și a fost catalogat ca fiind învechit. În timp ce confirmă aceste cote emblematice, noul text face puțin mai flexibilă ajustarea solicitată țărilor UE în cazul unor deficite excesive. Concret, acordul prevede că statele își prezintă propria traiectorie de ajustare pentru a-și asigura sustenabilitatea datoriei, oferindu-le mai mult timp, dacă întreprind reforme și investiții.

Conducerea s-ar concentra pe evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele care pot fluctua în funcție de nivelul de creștere. Dar Germania și aliații săi “frugali” au reușit să înăsprească acest cadru bugetar prin impunerea unui efort minim cuantificat de reducere a datoriilor și a deficitelor pentru toate țările UE, în ciuda reticenței Franței și Italiei. Aceste modificări au distorsionat parțial proiectul și au complicat foarte mult textul. Miniștrii de Finanțe ai UE au acceptat dureros o poziție comună, chiar înainte de Crăciun, cu privire la această reformă care intenționează să îmbine seriozitatea bugetară și salvgardarea investițiilor necesare tranziției ecologice sau apărării.

Țările îndatorate din sudul Europei, precum Franța, au insistat pe flexibilități suplimentare, în timp ce țările așa-zise „frugale” din nordul Europei, în spatele Germaniei, au cerut mai multă rigoare. „A fost foarte necesar un nou cadru de guvernanță economică. Ne-am asigurat că noile reguli bugetare sunt solide și credibile”, a declarat europarlamentarul Esther de Lange (PPE, dreapta), raportorul textului.

În Parlamentul European, proiectul este susținut și de liberalii din Renew și de o mare majoritate a grupului social-democrat (S&D). Verzii și anumiți aleși S&D îl resping însă în bloc, la fel ca stânga radicală. Acești aleși denunță o revenire la austeritate după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în fața șocului pandemiei și a războiului din Ucraina. „Avem nevoie de investiții în industrie, în apărare, în tranziția ecologică, asta este urgența astăzi, nu este vorba de a aduce la zi reguli absurde din punct de vedere economic”, a declarat pentru AFP economistul și europarlamentarul S&D Aurore Lalucq. Ea denunță o „eroare politică care va fi folosită de populiști pentru a ataca Europa”.