Foto: Dreamstime
Datele statistice din ultimii ani arată că în România cheltuielile depășesc în general veniturile statului (deficit bugetar), iar valoarea importurilor depășește exporturile (cea mai relevantă componentă a deficitului de cont curent), ceea ce crește vulnerabilitatea economiei României. De altfel, România se poziționează cel mai slab din perspectiva deficitelor gemene în întreaga Uniune Europeană: în ultimii șase ani, ambii indicatori au variat în jurul valorii de 5% din PIB, arată datele sintetizate, la solicitarea Economedia, de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Cercetătorii consideră că introducerea unor măsuri fiscale suplimentare “va fi absolut necesară pentru gestionarea deficitului bugetar”, probabil începând de anul viitor.
Deficitele gemene reprezintă o stare a unei economii naționale în care, pe lângă deficitul bugetar (adică situația în care cheltuielile statului depășesc veniturile acestuia), țara respectivă se confruntă și cu un deficit al contului curent (unde, în principal, valoarea bunurilor și serviciilor importate depășește valoarea bunurilor și serviciilor exportate).
“Dacă ne uităm la evoluția celor doi indicatori macroeconomici în România în ultimii ani, putem constata că atât bugetul de stat, cât și balanța de contului curent au fost deficitare. Mai mult, România stă cel mai rău din perspectiva deficitelor gemene în întreaga UE: dacă ne uităm la valorile medii ale celor două deficite din ultimii 6 ani, putem constata că ambii indicatori au variat în jurul valorii de -5% din PIB”, arată analiza echipei de economiști. Din rândul statelor UE, doar Italia și Spania au avut deficite ale bugetului de stat similare, însă în ambele țări balanța contului curent a fost preponderent pozitivă.
Mai mult, începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce poate avea consecințe negative privind accesarea fondurilor europene de către România, subliniază economiștii.
Ce urmează?
“Estimările noastre arată că nici anul 2023, dar nici perspectivele privind anul 2024 nu par mai fericite în privința bugetului statului. Astfel, considerăm că introducerea unor măsuri fiscale suplimentare va fi absolut necesară pentru gestionarea deficitului bugetar, acestea fiind introduse cel mai probabil începând cu anul viitor”, estimează echipa de economiști. Anterior, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal spunea că anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal-bugetare, care să ajute România să iasă din procedura de deficit excesiv, chiar dacă nu imediat, conform Agerpres.
Aceștia subliniază că deficitul de cont curent este influențat în mod indirect, dar semnificativ de către deficitul bugetar (ipoteza deficitelor gemene). “Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate ridicată pentru orice economie, deoarece – prin creșterea datoriei guvernamentale – crește costul de finanțare a acestei datorii, și acestea pot contribui la devalorizarea monedei naționale. Într-un context economic global în încetinire și cu riscuri majore, deficitele gemene amplifică majoritatea influențelor economice negative (de exemplu, poate contribui la o scădere economică mai accentuată într-un context global nefavorabil, cum a fost de exemplu perioada crizei din 2008-2009), reprezentând o capcană pentru economia națională, din care se poate evada în principiu prin măsuri ferme de reducere a deficitului bugetar al statului”, transmite Rácz Béla-Gergely.
Cele mai recente date. Plus: De unde vine scăderea deficitului comercial și de ce nu trebuie să ne bucurăm prea devreme
- România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut, doar ușor redus față de deficitul de 5,76% din PIB înregistrat în anul precedent, deși, totuși valoric, deficitul între venituri și cheltuieli a crescut la 89,90 miliarde lei, de la 80,77 miliarde lei în 2022. Bugetul pe anul 2024 s-a construit pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei, respectiv 5% din PIB
- Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat anul trecut un deficit de 22,694 miliarde de euro, în scădere de la 26,04 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2022 (-12,84%), arată datele publicate în februarie de Banca Națională a României.
- Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2023 a fost de 28,947 miliarde de euro, mai mic cu 5,142 miliarde de euro (-15,1%) decât cel înregistrat în anul 2022, conform datelor INS.
I-am întrebat pe economiști de unde vin scăderile și cum pot fi ele interpretate.
“Anul trecut am asistat la o scădere a exporturilor din cauza cererii modeste din partea celor mai importante țări care ne sunt parteneri comerciali – economia zonei euro, de exemplu, nu a excelat deloc. Pe de altă parte, importurile au scăzut și mai mult, fiindcă cererea internă a decelerat într-o măsură și mai mare, România având un an dificil din punct de vedere economic, cu încetinire a creșterii PIB-ului”, explică economiștii. “De asemenea, prețurile pentru exporturi au crescut într-o măsură mai mare decât cele ale importurilor, care a contribuit în mod similar la moderarea deficitului contului curent”, adaugă cercetătorii.
Aceștia consideră că este vorba doar despre un fenomen temporar, existând riscul ca deficitul contului curent să se majoreze în 2024 sau să se mențină la acelasi nivel. “Nu ne putem aștepta la o îmbunătățire în continuare”, adaugă reprezentanții echipei Romanian Economic Monitor. Aceștia adaugă că un alt aspect, mai putin semnificativ, este că firmele din România au încercat să reducă din stocuri, pe fondul scăderii cererii interne, ceea ce iarăși contribuie la scăderea importurilor.
Avertismentele BNR. Deficitele gemene influențează prima de risc a României
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susținea într-o intervenție recentă că politica monetară a fost calibrată de așa manieră ca împreună cu Guvernul să evităm intrarea țării în recesiune. Cu deficite gemene, România are situația fiscală cea mai dificilă din regiune, iar o recesiune ar face această situație și mai grea. Totodată, potrivit lui, a existat o temperare a consumului populației în trimestrele 2 și 3 ale anului trecut, dar este posibilă o nouă creștere în perioada următoare. Investițiile continuă să fie solide, spune el. Iar pentru prima dată avem o contracție a deficitului de cont curent.
Guvernatorul a fost unul dintre cei care a avertizat în mod constant despre pericolele pe care deficitele gemene le reprezintă pentru România. “Am evitat o inflație mai mare în primii doi ani după declanșarea crizei energetice și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României e cea mai mare. Principalul factor: situația deficitelor gemene”, spunea guvernatorul BNR într-un raport asupra inflației, anul trecut.
Sursa foto: Dreamstime.com