BREAKING Bugetul pe anul 2024 se construiește pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei, respectiv 5% din PIB / Ce bani primește fiecare minister

Ministerul Finanțelor a publicat, miercuri, în dezbatere publică, proiectul de buget pe anul 2024. Legea bugetului se construiește pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB.

• Puteți vedea aici  Legea bugetului de stat pentru 2024

Creștere economică prognozată pentru 2024 este de 3,4%, mai mare decât în anul 2023 de 2,0 %. Potrivit proiectului, inflaţia medie anuală prognozată este de 6,0%, iar câştig salarial mediu net lei lunar de 4.733.

Ministerul Finanțelor estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 49% la sfârșitul anului 2024.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Potrivit proiectului, bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 308.759,5 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 655.863,5 milioane lei credite de angajament și în sumă de 404.792,5 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 96.033,0 milioane lei.

• Deficit bugetar cash 5,0 % din PIB în anul 2024
• Ajustare de aprox. 2,1 pp în anul 2027 față de anul 2024
• Venituri bugetare 33,8 % din PIB în anul 2024 cu tendință de creștere în valoare absolută.
• Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB în anul 2024 cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință

Potrivit Raportului pentru situația economică, în anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2027 la 693,1 miliarde lei.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA( 20,4 %) sume primite de la UE ( 11,8 % din total venituri), impozit pe salarii si venit ( 7,9% din PIB) și venituri nefiscale ( 7,8 % din total venituri).

„Și în anul 2024 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 11,8% ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2027 acestea ajung la 755,2 miliarde lei respectiv 34,66% din PIB, înregistrând o tendință de scădere pe orizontul de referință ca pondere in PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar.

Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creștere în 2025, dar scad iarași in 2026.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2027 la 159,7miliarde lei. Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de diminuare în perioada 2025 – 2027 față de anul 2024, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2024-2026.

În anul 2024 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9 % în PIB. În anul 2024 se remarcă cea mai mare pondere a investițiilor în PIB.

Riscuri pentru deficit

Potrivit raportului, o serie de riscuri specifice proiecțiilor fiscal/bugetare prezintă un grad ridicat de materializare, cu un impact negativ semnificativ asupra evoluției deficitului bugetar în anul 2024 și pe termen mediu
(reprezentând un efect de bază):

– o serie de agregate de cheltuieli bugetare (bunuri și servicii, cheltuieli cu dobânzile, cheltuielile de capital) au fost proiectate pe baza unor ipoteze relativ favorabile în ceea ce privește perspectivele de creștere a prețurilor și de
reducere graduală a dobânzilor pe piețele financiare interne și externe. În acest context, înregistrarea unor evoluții adverse poate genera depășiri ale anvelopelor de cheltuieli propuse cu impact negativ asupra soldului bugetar.

-pe partea de venituri, proiecțiile reflectă impactul considerabil al măsurilor fiscale aprobate recent de aproximativ 1% din PIB în anul 2024 și pe termen mediu. Materializarea integrală a acestui impact, așa cum poate fi evaluat și din analiza evoluției veniturilor bugetare în condițiile ajustării fiscalității în perioada 2010-14, este condiționată de menținerea perspectivelor de stabilitate/creștere și a încrederii în economie, îmbunătățirea lichidității și accesului la finanțare, întărirea capacității administrării veniturilor și de conformare voluntară.
– în plus, proiecțiile de încasări bugetare au fost suplimentate semnificativ pe întregul orizont de prognoză cu venituri din îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și venituri colectate prin implementarea accelerată a digitalizării administrației fiscale (în total 1% din PIB).

Realizarea acestor sume semnificative este condiționată de implementarea accelerată în 2024, cu un program strict de operaționalizare, a sistemului de facturare electronică
generalizate, SAF-T, sistemelor e-transport și e-sigiliu și a modulelor de analize de date. Progresele înregistrate în ultimii ani prin prisma îmbunătățirii efective a colectării veniturilor nu oferă o perspectivă optimistă privind materializarea unor sume încasate suplimentar evoluției anuale a agregatelor macroeconomice (creștere economică nominală și reală, majorarea fondului de salarii din economie etc).

În acest context, considerarea ex-ante a unor sume suplimentare semnificative (aprox 1% din PIB anual în perioada 2024-2027) având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale reprezintă un risc major pentru deficitul bugetar.

Câți bani primesc ministerele

Ministerul Energiei – credite bugetare de 7,617 miliarde lei, în scădere cu 42,25% faţă de execuţia preliminată 2023.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – credite bugetare de 8,667 miliarde lei, în scădere cu 38,47%

Ministerul Justiţiei – credite bugetare de 3,036 miliarde lei, în scădere cu 2,22%

Ministerul Sănătăţii – credite bugetare de 19,405 miliarde lei, în scădere cu 18,46%

Creşterile cele mai semnificative le vor înregistra Ministerul Finanţelor (+65,62%, la 9,968 miliarde lei), Ministerul Educaţiei (+50,07%, la 61,621 miliarde lei) şi ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (+41,41%, la 363,174 milioane lei).

Ministerul Afacerilor Interne va avea credite bugetare de 27,987 miliarde lei (plus 0,62%), Ministerul Afacerilor Externe de 1,34 miliarde lei (3,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 25,196 miliarde lei (plus 9%), Ministerul Apărării Naţionale – 39,544 miliarde lei (plus 25,39%), Ministerul Culturii – 1,483 miliarde lei (16,2%), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – 30 miliarde lei (+28,59%), Ministerul Finanţelor – acţiuni generale – 65,887 miliarde lei (+2,19%), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului – 1,308 miliarde lei (+3,58%) şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – 13,208 miliarde lei (+35,01%).

Creditele bugetare ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale vor creşte cu 13,39%, la 75,941 miliarde lei, cele ale Ministerului Public cu 5,24%, la 1,573 miliarde lei, ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu 10,77%, la 3,144 miliarde lei, şi ale Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării cu 27,35%, la 3,166 miliarde lei.

Administraţia prezidenţială are prevăzute credite bugetare de 109,699 milioane lei (plus 0,9%), Senatul de 357,765 milioane lei (plus 8,99%), Camera Deputaţilor de 663,055 milioane lei (plus 6,25%).

În ceea ce priveşte serviciile, creditele bugetare ale Serviciului Român de Informaţii vor creşte cu 2,22%, la 3,959 miliarde lei, cele ale Serviciului de Informaţii Externe cu 1,75%, la 699,03 milioane lei şi ale Serviciului de Telecomunicaţii speciale cu 28,58%, în timp ce creditele bugetare ale Serviciului de Pază şi Protecţie vor scădea cu 29,54%, la 356,869 milioane lei.