BREAKING Bugetul pe anul 2024 se construiește pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei, respectiv 5% din PIB / Ce bani primește fiecare minister

Ministerul Finanțelor a publicat, miercuri, în dezbatere publică, proiectul de buget pe anul 2024. Legea bugetului se construiește pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB.

• Puteți vedea aici  Legea bugetului de stat pentru 2024

Creștere economică prognozată pentru 2024 este de 3,4%, mai mare decât în anul 2023 de 2,0 %. Potrivit proiectului, inflaţia medie anuală prognozată este de 6,0%, iar câştig salarial mediu net lei lunar de 4.733.

Ministerul Finanțelor estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 49% la sfârșitul anului 2024.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Potrivit proiectului, bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 308.759,5 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 655.863,5 milioane lei credite de angajament și în sumă de 404.792,5 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 96.033,0 milioane lei.

• Deficit bugetar cash 5,0 % din PIB în anul 2024
• Ajustare de aprox. 2,1 pp în anul 2027 față de anul 2024
• Venituri bugetare 33,8 % din PIB în anul 2024 cu tendință de creștere în valoare absolută.
• Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB în anul 2024 cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință

Potrivit Raportului pentru situația economică, în anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2027 la 693,1 miliarde lei.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA( 20,4 %) sume primite de la UE ( 11,8 % din total venituri), impozit pe salarii si venit ( 7,9% din PIB) și venituri nefiscale ( 7,8 % din total venituri).

„Și în anul 2024 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 11,8% ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2027 acestea ajung la 755,2 miliarde lei respectiv 34,66% din PIB, înregistrând o tendință de scădere pe orizontul de referință ca pondere in PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar.

Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creștere în 2025, dar scad iarași in 2026.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2027 la 159,7miliarde lei. Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de diminuare în perioada 2025 – 2027 față de anul 2024, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2024-2026.

În anul 2024 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9 % în PIB. În anul 2024 se remarcă cea mai mare pondere a investițiilor în PIB.

Riscuri pentru deficit

Potrivit raportului, o serie de riscuri specifice proiecțiilor fiscal/bugetare prezintă un grad ridicat de materializare, cu un impact negativ semnificativ asupra evoluției deficitului bugetar în anul 2024 și pe termen mediu
(reprezentând un efect de bază):

– o serie de agregate de cheltuieli bugetare (bunuri și servicii, cheltuieli cu dobânzile, cheltuielile de capital) au fost proiectate pe baza unor ipoteze relativ favorabile în ceea ce privește perspectivele de creștere a prețurilor și de
reducere graduală a dobânzilor pe piețele financiare interne și externe. În acest context, înregistrarea unor evoluții adverse poate genera depășiri ale anvelopelor de cheltuieli propuse cu impact negativ asupra soldului bugetar.

-pe partea de venituri, proiecțiile reflectă impactul considerabil al măsurilor fiscale aprobate recent de aproximativ 1% din PIB în anul 2024 și pe termen mediu. Materializarea integrală a acestui impact, așa cum poate fi evaluat și din analiza evoluției veniturilor bugetare în condițiile ajustării fiscalității în perioada 2010-14, este condiționată de menținerea perspectivelor de stabilitate/creștere și a încrederii în economie, îmbunătățirea lichidității și accesului la finanțare, întărirea capacității administrării veniturilor și de conformare voluntară.
– în plus, proiecțiile de încasări bugetare au fost suplimentate semnificativ pe întregul orizont de prognoză cu venituri din îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și venituri colectate prin implementarea accelerată a digitalizării administrației fiscale (în total 1% din PIB).

Realizarea acestor sume semnificative este condiționată de implementarea accelerată în 2024, cu un program strict de operaționalizare, a sistemului de facturare electronică
generalizate, SAF-T, sistemelor e-transport și e-sigiliu și a modulelor de analize de date. Progresele înregistrate în ultimii ani prin prisma îmbunătățirii efective a colectării veniturilor nu oferă o perspectivă optimistă privind materializarea unor sume încasate suplimentar evoluției anuale a agregatelor macroeconomice (creștere economică nominală și reală, majorarea fondului de salarii din economie etc).

În acest context, considerarea ex-ante a unor sume suplimentare semnificative (aprox 1% din PIB anual în perioada 2024-2027) având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale reprezintă un risc major pentru deficitul bugetar.

Câți bani primesc ministerele

Ministerul Energiei – credite bugetare de 7,617 miliarde lei, în scădere cu 42,25% faţă de execuţia preliminată 2023.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – credite bugetare de 8,667 miliarde lei, în scădere cu 38,47%

Ministerul Justiţiei – credite bugetare de 3,036 miliarde lei, în scădere cu 2,22%

Ministerul Sănătăţii – credite bugetare de 19,405 miliarde lei, în scădere cu 18,46%

Creşterile cele mai semnificative le vor înregistra Ministerul Finanţelor (+65,62%, la 9,968 miliarde lei), Ministerul Educaţiei (+50,07%, la 61,621 miliarde lei) şi ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (+41,41%, la 363,174 milioane lei).

Ministerul Afacerilor Interne va avea credite bugetare de 27,987 miliarde lei (plus 0,62%), Ministerul Afacerilor Externe de 1,34 miliarde lei (3,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 25,196 miliarde lei (plus 9%), Ministerul Apărării Naţionale – 39,544 miliarde lei (plus 25,39%), Ministerul Culturii – 1,483 miliarde lei (16,2%), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – 30 miliarde lei (+28,59%), Ministerul Finanţelor – acţiuni generale – 65,887 miliarde lei (+2,19%), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului – 1,308 miliarde lei (+3,58%) şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – 13,208 miliarde lei (+35,01%).

Creditele bugetare ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale vor creşte cu 13,39%, la 75,941 miliarde lei, cele ale Ministerului Public cu 5,24%, la 1,573 miliarde lei, ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu 10,77%, la 3,144 miliarde lei, şi ale Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării cu 27,35%, la 3,166 miliarde lei.

Administraţia prezidenţială are prevăzute credite bugetare de 109,699 milioane lei (plus 0,9%), Senatul de 357,765 milioane lei (plus 8,99%), Camera Deputaţilor de 663,055 milioane lei (plus 6,25%).

În ceea ce priveşte serviciile, creditele bugetare ale Serviciului Român de Informaţii vor creşte cu 2,22%, la 3,959 miliarde lei, cele ale Serviciului de Informaţii Externe cu 1,75%, la 699,03 milioane lei şi ale Serviciului de Telecomunicaţii speciale cu 28,58%, în timp ce creditele bugetare ale Serviciului de Pază şi Protecţie vor scădea cu 29,54%, la 356,869 milioane lei.