Sursa foto: IKEA Romania
Acuzaţiile aduse de Greenpeace şi Agent Green la adresa statului român, potrivit cărora prin legislaţia naţională nu protejează pădurile virgine şi seculare, este o temă falsă şi reprezintă un atac gratuit nu la adresa Ikea, ci la industria lemnului din România, susţine preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn, Cătălin Tobescu, transmite Agerpres.
“Acuzaţiile au fost lansate în media internaţională, cu sensul exact de a nu se mai cumpăra produse Ikea provenite din România. Mesajul a fost repetat cu obstinaţie pentru a fi receptat ca adevăr, asemenea reclamelor, de către două ONG-uri de mediu, Agent Green şi Greenpeace, în ultimii doi ani, în adevărate campanii media. Evident, acuzaţiile au fost verificate repetat de autorităţile române în ultimii doi ani, fără a fi confirmate. Citim din nou acuzaţiile pentru că nu le înţelegem: ‘Astfel de produse ajung în toată Europa şi totul este legal, pentru că autorităţile române nu consideră că acele păduri ar trebui să fie protejate’. Dacă totul este legal, atunci care este acuzaţia adusă Ikea? Ikea este un retailer de mobilă, iar industria mobilei din România este în topul furnizorilor globali ai Ikea. Ikea nu are producţie proprie în România. Ikea are zeci de furnizori, producători de mobilă din România, iar fiecare dintre aceşti furnizori are zeci de sub-furnizori de cherestea, furnir, PAL, MDF, pe lanţurile de aprovizionare. Se ajunge la sute de furnizori şi sub-furnizori Ikea pe lanţurile de aprovizionare. Acuzaţiile lansate de ONG-urile de mediu practic nu se referă la Ikea, ci la întreaga industrie a lemnului din România”, susţine Tobescu.
Conform acestuia, industria lemnului este un cumpărător de material lemnos pus pe piaţă de proprietari şi de administraţia silvică, conform legislaţiei silvice elaborate de statul român.
“Ajungem la discuţia de fond privind alegaţiile Greenpeace/Agent Green. Practic, cele două ONG-uri acuză statul român că prin legislaţia naţională nu protejează ‘pădurile virgine şi seculare’, o temă falsă. După cum este bine cunoscut, începând din 2017 a fost instituit Catalogul Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Procesul de identificare, cartare şi introducere în acest catalog a pădurilor care îndeplinesc anumite criterii (elaborate cu ajutorul organizaţiilor de mediu) a fost şi este unul continuu, fiind practic finalizat. Suprafeţele incluse în Catalog au crescut constant, ajungând la peste 72.000 hectare în luna mai 2023, potrivit raportării oficiale a Ministerului Mediului. O pădure identificată ca virgină sau cvasivirgină şi adăugată în Catalog intră sub protecţie. Mai mult, Ministerul Mediului dezbate şi introducerea în protecţie strictă a 75% din suprafeţele Parcurilor Naţionale din România. Atunci ce doresc Greenpeace/Agent Green? Cum definesc Greenpeace/Agent Green pădurile seculare? Aici este una dintre cheile comunicării”, explică şeful AIL-Prolemn.
În viziunea acestuia, cele două ONG-uri cultivă o confuzie între termenul de păduri seculare (termen nedefinit) şi termenul de păduri virgine şi cvasivirgine.
“Atunci când cele două ONG-uri clamează distrugerea “pădurilor seculare”, prin confuzia cultivată se transmite complet fals că sunt distruse pădurile virgine şi cvasivirgine. În fapt, nu este distrus nimic. Pentru Agent Greenpeace/Agent Green administrarea pădurilor conform celor mai înalte standarde de profesionalism, conform legislaţiei româneşti şi standardelor internaţionale FSC şi PEFC, înseamnă “distrugerea pădurilor”. De remarcat că silvicultura românească înglobează principiile unei silviculturi apropiate de natură, prin promovarea regenerării naturale, promovarea speciilor valoroase şi conducerea arboretelor la vârste înaintate, de peste 110-130 de ani. Conform datelor oficiale, 94% din pădurile României au structuri primare, identic pădurilor naturale. Este un merit incontestabil al silviculturii din România. Conceptul european de protejare a “primary and old growth forest” a fost preluat în legislaţia naţională prin instituirea Catalogului Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine (…) În fapt, prin lansarea pe plan internaţional a acuzaţiilor, campania Greenpeace se dovedeşte a fi una de discreditare a industriei lemnului din România, cu mesajul: nu mai cumpăraţi produse din lemn din România. Ikea este doar un vector de lansare a acestui mesaj. Prin dimensiunea şi notorietatea sa, compania este o ţintă uşor de reperat de oricine”, precizează sursa citată.
Reprezentantul Prolemn subliniază că ţinta de 10% păduri strict protejate se regăseşte ca obiectiv până în anul 2030 în strategia pe biodiversitate a UE, fiind Directivă europeană.
“Pentru ţinta de 20% păduri parţial protejate – nu ştim ce înseamnă ‘parţial protejate’. Este un termen nedefinit şi imprecis. Având în vedere că peste 50% din pădurile României sunt deja incluse în reţeaua de arii protejate Natura 2000, deci protejate de o legislaţie europeană, ne gândim că pot fi considerate “parţial protejate” conform standardelor Agent Green. ‘Contribuţia’ Agent Green este solicitarea de aplicare a regimului tăierilor grădinărite si cvasi-grădinărite în 70% din păduri. Să analizăm puţin. Regimul de gospodărire a pădurilor grădinărit şi cvasi-grădinărit presupune ca pe aceeaşi suprafaţă să avem arbori de toate vârstele, extragerea să se facă repetat pentru arborii care ating anumite diametre ţel, presupune o foarte deasă reţea de drumuri forestiere. Acest lucru, pe lângă dezvoltarea unor căi noi de acces necesare, presupune o perioadă de tranziţie, regăsită în ştiinţa silvică sub numele de “regim de tranziţie la codru grădinărit”, pentru că actual pădurile sunt preponderent cu arbori de aceeaşi vârstă, cele mai multe cu vârste de 40-60 de ani!”, este de părere Cătălin Tobescu.
Acesta menţionează că “alegaţiile celor două ONG-uri sunt dăunătoare prin promovarea mediatică agresivă, iar consecinţele pot fi grave: compromit imaginea industriei lemnului din România, periclitează exporturile, pot creşte riscul de ţară în contextul noului Regulament Deforestation-Free Products (EUDR) şi afectează negativ pe termen lung imaginea ţării”.
“Alegaţiile ONG-urilor nu au nici o fundamentare. Industria lemnului valorifică o resursă de lemn care este deja pusă pe piaţă. Nu industria lemnului exploatează – industria lemnului prelucrează şi adaugă valoare unei resurse de lemn care, atenţie, este o resursă regenerabilă şi este verde, ceea ce ne dorim pentru dezvoltarea economiei verzi a României. Viziunea noastră este simplă: avem nevoie de păduri administrate, de comunităţi puternice şi de produse din lemn, nu din plastic, din fier sau beton. Produsele din lemn sunt un omagiu adus naturii”, a subliniat Tobescu.
Un raport prezentat săptămâna trecută de activiştii de mediu ai Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) a arătat că Ikea, prin Ingka Investments, contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, inclusiv a pădurilor seculare şi a altor păduri cu valoare ridicată de conservare, fiind identificate peste 50 de suspiciuni de încălcare a legislaţiei româneşti sau comunitare, şi practici forestiere necorespunzătoare, cu impact grav asupra habitatelor şi speciilor.
Acuzațiile au fost respinse săptămâna trecută și de reprezentanţii companiei Ingka Investments. Ei susţin că practicile acesteia de gestionare a pădurilor sunt stabilite în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu, inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele.
“Suntem deschişi dialogului şi dezbaterilor care ne ajută să învăţăm, să ne îmbunătăţim şi să ne consolidăm angajamentul faţă de gestionarea responsabilă a pădurilor. Suntem în dezacord complet faţă de cele menţionate în raportul publicat recent de către Agent Green şi Bruno Manser Fonds. Avem încredere în practicile noastre forestiere şi urmăm procese riguroase pentru a proteja suprafeţele pe care le deţinem. Practicile noastre de gestionare a pădurilor sunt stabilite în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu, inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele”, au precizat reprezentanţii Ingka, la solicitarea Agerpres.
Aceştia subliniază că sunt deschişi discuţiilor în ceea ce priveşte planurile Ingka de gestionare a pădurilor, rezultatele auditurilor efectuate şi măsurile luate pentru a păstra biodiversitatea şi valoarea ecologică a pădurilor, toate documentele fiind disponibile deja pe website-ul companiei.
“În plus, căutăm în mod constant modalităţi de a inova şi de a ne îmbunătăţi practicile. De exemplu, anul trecut, am ales să nu intervenim asupra unor terenuri forestiere pe o suprafaţă de 1.400 de hectare, care nu au fost încă clasificate ca păduri multiseculare, anticipând noile criterii ale Comisiei Europene care vor intra în vigoare. Criza climatică, deteriorarea naturii şi a biodiversităţii, precum şi inegalitatea se numără printre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm cu toţii în prezent. Astfel, luăm măsuri pentru a veni în întâmpinarea acestor provocări şi ne adaptăm constant activitatea pentru a fi mai sustenabili, cu obiective clare pentru 2030. Aşteptăm cu interes întâlnirea cu Agent Green şi Bruno Manser Fonds din luna iunie, pentru a discuta detaliile raportului publicat”, au mai spus reprezentaţii Ingka Investments.