Sursa foto: IKEA Romania
Reprezentanţii organizaţiilor de mediu Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) au solicitat IKEA şi Grupului Ingka să-şi controleze operaţiunile forestiere din România, să verifice riguros companiile de exploatare forestieră şi să nu se aprovizioneze cu lemn din parcurile naţionale şi nici din pădurile primare şi seculare, transmite Agerpres.
Totodată, reprezentanţii celor două ONG-uri solicită IKEA şi Grupului Ingka să crească suprafeţele de protecţie strictă şi parţială, să aplice o exploatare forestieră selectivă în propriile păduri, să asigure trasabilitatea şi transparenţa completă a lanţului de aprovizionare IKEA şi să permită supravegherea independentă a pădurilor de către societatea civilă şi jurnaliştii de investigaţie.
Un nou raport realizat de Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) vorbește despre “distrugerea cauzată de IKEA şi prezintă solicitările ferme ale organizaţiilor de mediu adresate corporaţiei suedeze”.
Raportul a fost prezentat marţi în cadrul unei conferinţe de presă susţinută de cele două organizaţii la Grupul pentru Dialog Social (GDS).
“Un nou raport investigativ realizat de Agent Green şi BMF prezintă un tipar consistent de exploatări forestiere distructive în păduri asociate cu IKEA cu impact negativ masiv pentru natură şi climă. Rezultatele se bazează pe analiza documentelor oficiale dublată de vizite în teren în jumătate din cele 43 de păduri deţinute de IKEA în România care se întind pe 51.000 hectare”, au afirmat reprezentanţii celor două organizaţii.
Conform sursei citate, în raport sunt evidenţiate peste 50 de activităţi suspecte de încălcarea legilor naţionale şi europene din 7 păduri deţinute de IKEA prin firma sa Ingka Investments şi din alte două păduri de unde provine lemn utilizat la fabricarea produselor IKEA.
“Păduri cu o biodiversitate bogată sunt rase de pe faţa Pământului. Exploatările agresive realizate în ecosisteme fragile şi chiar în păduri seculare fără evaluare adecvată de mediu, zeci de drumuri de tractor adânci de câţiva metri care taie pădurea în lung şi în lat sunt doar câteva dintre problemele documentate. Majoritatea pădurilor vizitate se suprapun total sau parţial cu arii protejate Natura 2000. Unele dintre aceste păduri au fost fie neatinse, fie sub un regim de exploatare forestieră de intensitate redusă înainte ca Ingka să devină proprietar. În prezent, toate sunt gestionate pentru a maximiza extracţia de lemn, fără a se ţine cont de habitatele forestiere şi de rolul lor vital pentru specii”, au menţionat reprezentanţii organizaţiilor de mediu.
Potrivit sursei citate, doar 1,04% din totalul proprietăţilor Ingka din România se află sub un regim de protecţie strictă şi 8,24% sub un regim de protecţie parţială.
“Acest lucru este total insuficient pentru a îndeplini obiectivele UE+. Strategia UE privind biodiversitatea prevede protejarea parţială a minimum 30% din fiecare Stat Membru şi protejarea strictă a minim 10%. Un obiectiv cheie este protejarea strictă a tuturor pădurilor primare şi a celor seculare rămase în Europa”, susţin activiştii de mediu.
“IKEA tratează pădurea României ca pe o cultură de porumb. Face deja ce se doreşte de la noul Cod silvic care dacă va fi adoptat şi promulgat le va băga crimele forestiere în legalitate. A lăsa arborii să îmbătrânească nu face parte din cultura IKEA. Anihilarea unor păduri întregi într-o scurtă perioadă de timp este o chestiune de urgenţă pentru IKEA, vânătorul de arbori. Compania nu ţine cont nici de legile scrise, nici de căile nescrise ale naturii. IKEA nu practică ceea ce predică, indiferent dacă este vorba de directivele Uniunii Europene privind natura, de legislaţia naţională din România sau de standardul FSC de certificare forestieră. Având în vedere statutul de companie cu cifre de afaceri de miliarde de euro şi cel mai mare proprietar privat de păduri din România, IKEA trebuie să devină un exemplu de bune practici”, a afirmat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
El a menţionat că noul Cod silvic “pare că a fost creionat de IKEA”.
“După luni de linişte, acum câteva săptămâni Guvernul a adoptat subit acel Cod silvic care s-a dus imediat la Senat şi este în dezbatere într-o formă şi mai rea. De ce spunem că este asociat cu IKEA? Ceea ce am găsit în pădurile IKEA ca practici este tras la indigo cu felul în care va arăta noul Cod silvic – şi anume să transforme România dintr-o ţară cu păduri preţioase, unice în Europa ca valoare în Europa, într-o plantaţie, similară cu plantaţiile de grâu, porumb, rapiţă şi soia”, a menţionat Gabriel Păun.
La rândul său, Ines Gavriluţ, responsabilă de campanii pentru Europa de Est la Bruno Manser Fonds, a subliniat că “este timpul ca IKEA să înceapă să-şi aplice obiectivele asumate în materie de sustenabilitate”.
“IKEA ar putea face atât de mult bine dacă ar dori cu adevărat să dea un exemplu bun ca proprietar şi administrator de păduri şi mare consumator de lemn în România şi nu numai. Nevoile ar putea fi acoperite şi fără a recurge la tăieri distructive, fără a transforma pădurile naturale în plantaţii – dar acest lucru necesită abordarea unor probleme dificile, cum ar fi nucleul modelului de afaceri al IKEA de mobilă rapidă. Produsele din lemn nu ar trebui să fie destinate consumului rapid căci nu sunt o chestie de modă, ci ar trebui să fie făcute să dureze sute de ani”, a precizat Ines Gavriluţ.
În august 2021, Agent Green a publicat primul său raport care a documentat distrugerile din pădurile din România legate de IKEA. În mai 2023, Agent Green şi Bruno Manser Fonds au trimis o scrisoare deschisă prin care îşi arătau îngrijorarea către grupul Ingka şi IKEA Elveţia.
“BMF a iniţiat, de asemenea, o petiţie prin care cere IKEA să oprească tăierile abuzive din ariile protejate şi din alte păduri cu valoare ridicată de conservare din România. (…) Până la ora publicării acestui raport IKEA a refuzat dialogul. Recentul documentar ARTE la care a contribuit şi Agent Green intitulat “IKEA, vânătorul de arbori” arată de asemenea costul real al mobilierului IKEA, exploatarea necontrolată a lemnului şi a muncii umane. În următoarele câteva luni, raportul Agent Green/BMF va fi ilustrat într-o serie de documentare care vor fi difuzate în zeci de ţări din lume”, susţin reprezentanţii celor două organizaţii.