Sursa foto: Posta Romana, Facebook
Blocul Naţional Sindical (BNS) a depus la Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), la Comisia pentru Drepturi şi Libertăţi Sindicale, o plângere împotriva conducerii Companiei Naţionale Poşta Română, care, prin diverse decizii, a încălcat brutal drepturi şi libertăţi ale lucrătorilor, solicitarea sa fiind luată în procesare de comitetul de experţi, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin, la o întâlnire cu jurnaliştii, citat de Agerpres.
El a explicat demersul BNS prin faptul că, din 1990 şi până în prezent, nicio plângere penală făcută vreodată împotriva unui director sau „a unui om dintr-o firmă cu capital de stat sau o companie privată care a pus piciorul pe jugulara angajaţilor din România” nu a fost soluţionată, ci toate dosarele au fost clasate de judecători.
„În urmă cu 10 zile, BNS a înregistrat oficial o plângere la Organizaţia Internaţională a Muncii, la Comisia pentru Drepturi şi Libertăţi Sindicale, un dosar complet cu vreo 200 de pagini, împotriva conducerii Companiei Naţionale Poşta Română. O companie cu capital de stat, care, prin diverse decizii ale managementului şi ale Consiliului de Administraţie, au încălcat brutal drepturi şi libertăţi ale lucrătorilor. În după-amiaza acestei zile (marţi – n. r.) am primit răspunsul că solicitarea noastră a fost luată în procesare de comitetul de experţi, care ne va comunica în permanenţă, va comunica cu Guvernul României, pentru că va cere un punct de vedere Guvernului României pe tot ce am semnalat noi, va cere Guvernului, prin instituţiile abilitate, să verifice tot ce am scris noi, să prezinte un punct de vedere. De aceea, unul dintre subiectele pe care eu l-am cerut joi la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, conform noii Legi al Dialogului Social, CNT trebuie să ia în evaluare inclusiv sesizările la OIM, dacă ele există – am cerut premierului Ciolacu să pună pe agendă acest subiect, pentru că vrem să informăm pe toată lumea cu sesizarea pe care am făcut-o”, a spus Costin.
Potrivit acestuia, astfel de demersuri devin sensibile pentru că anual OIM întocmeşte rapoarte cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor lucrătorilor în fiecare stat membru, iar faptul că Executivul nu sancţionează practicile împotriva angajaţilor şi sindicatelor poate duce chiar la infringement.
„De ce devin sensibile lucrurile astea? Pentru că acele rapoarte anuale pe care OIM le va face pe respectarea drepturilor şi libertăţilor în fiecare stat membru arată că statul membru nu intervine legislativ, administrativ, nu sancţionează, nu descurajează aceste practici anti-lucrători şi anti-sindicale, anti-negocieri colective … Infringement, şi nu mai e de joacă. Deci, intră un mecanism sancţionatoriu în funcţiune odată cu transpunerea directivei, aşa că, de la 1 noiembrie încolo, ori să fie cu ochii mari. Perioadele de monitorizare de către OIM şi Comisia Europeană sunt anuale”, a precizat liderul BNS.
În ceea ce priveşte Poşta Română, Costin a amintit încercările conducerii companiei de a opri greva salariaţilor, având loc “încălcări brutale de libertăţi ale oamenilor”.
„Presiune pe ei, să nu participe la grevă, vă aduceţi aminte că au trimis oameni de la Bucureşti peste cei de la Cluj, au trimis la Arad alţi oameni de la Bucureşti să intre (…), era o casieră, să intre peste gestiunea ei. Cereau ‘Ia dă-ne tu acum cheile de la seiful cu bani şi hai, pleacă de aici, că-ţi facem noi plăţile de pensii’, cu toate că ea, conform legii, răspundea de fiecare leuţ de acolo. Adică tot felul de nebunii din astea, forme de presiune, pe lângă faptul că, în permanenţă, de circa un an, conducerea companiei îi ţine pe sindicalişti în şuturi şi a creat o organizaţie alternativă. Directorul general şi cu un fost director general au creat o organizaţie sindicală alternativă pe care o hrănesc, o sprijină în mod explicit, lucru interzis de convenţiile OIM ratificate de România. (…) Trebuie să ştiţi că din 1990 şi până în prezent nicio plângere penală făcută vreodată în această ţară împotriva unui director sau a unui om dintr-o firmă cu capital de stat sau o companie privată care a pus piciorul pe jugulara angajaţilor din România (nu a fost soluţionată – n. r.)”, a menţionat el.
Preşedintele BNS a exemplificat cu situaţia de la Globe Ground, compania de handling care operează pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă unde s-a votat în Consiliul de Administraţie distrugerea sindicatului, iar dosarele au fost clasate, pentru că nu au avut expertiza necesară să ducă la bun sfârşit o cercetare penală de încălcări de drepturi şi libertăţi.
„Aşa că de data asta am schimbat strategia: am mers la singurul for mondial recunoscut autorizat. Dacă experţii OIM vor termina raportul care va fi comunicat Guvernului României şi nouă, şi vor fi identificate elemente certe de încălcare a drepturilor şi libertăţilor lucrătorilor, în secunda doi, cu toată această expertiză, la penal, la justiţie! (…) Vrem să dăm o lecţie, poate îi descurajăm pe unii să mai pună presiune”, a transmis Dumitru Costin.
Una dintre sesizările menţionate în documentul depus de BNS la OIM, obţinut de AGERPRES, se referă la faptul că directorul general al Poştei Române a emis Decizia nr. 218/15.03.2024 prin care avertizează salariaţii că: “… activitatea sindicală şi orice activităţi legate de orice conflict de muncă, declanşat în condiţiile legii dialogului social, se desfăşoară exclusiv în afara programului de lucru al salariaţilor şi în afara spaţiilor aparţinând Companiei. Nicio comunicare, afişare, convocare, legată de organizare de proteste şi greve de către formaţiunile sindicale nu se va face în spaţiile aparţinând Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ SA; Nerespectarea obligaţiilor instituite prin prezenta Decizie constituie abatere disciplinare şi atrage răspunderea juridică a salariatului vinovat”, asta, în ciuda faptului că, potrivit Codului Muncii român, concedierea salariaţilor care-şi exercită legal dreptul la grevă este interzisă, iar participarea sau organizarea unei greve nu poate fi sancţionată disciplinar, dreptul la greva şi la acţiuni sindicale fiind garantat, inclusiv la nivel constituţional, ca un drept fundamental al lucrătorului.
În plus, la momentul imediat anterior desfăşurării grevei, a fost popularizată pe platformele informatice o aplicaţie, având link-ul https://calculatorgreva.posta-romana.ro/calc/ în care se menţionează următoarele: “Pentru fiecare zi de grevă, un salariat pierde între 150 şi 500 lei. Introdu salariul tău în căsuţa de mai jos pentru a afla câţi bani pierzi şi tu pentru fiecare zi de grevă”. Imediat ce este completat salariul în căsuţa menţionată, apare următorul mesaj: “Felicitări, tocmai ai scos din buzunar … lei “ca liderii de sindicat să îşi păstreze beneficiile! Salariile liderilor de sindicat scoşi din producţie costă compania între 2 şi 3 milioane de lei în fiecare an. Din cotizaţiile salariaţilor sindicatul mai primeşte încă 5 milioane de lei în fiecare an”.
„Informaţiile nu sunt reale, mai ales în situaţia în care angajatorul a şi blocat încasarea cotizaţiei sindicale, fiind litigii în acest sens câştigate de organizaţia sindicală, însă impactul psihologic pe care s-a mizat prin popularizarea acestei aplicaţii nu a fost neglijabil. S-a urmărit în mod evident descurajarea lucrătorilor de a participa la grevă şi afectarea credibilităţii conducerii sindicatului”, atrage atenţia BNS, în plângerea depusă la OIM.
De asemenea, prin adresa nr. 101/876/01.04.2024 (prima zi de greva) angajatorul a elaborat şi transmis un plan de intervenţie în vederea asigurării continuităţii activităţii poştale în cazul unor situaţii speciale. În perioada grevei angajatorul a dispus înlocuirea salariaţilor aflaţi în grevă cu alţi salariaţi, deplasaţi din alte judeţe, care nu au participat la grevă, astfel încât să diminueze sau să anuleze efectele grevei.