Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat la nivel cumulat un surplus de lichiditate de 50,4 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna iunie, în creștere de la 46,1 miliarde de lei în luna mai, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).
Acest așa-numit excedent de lichiditate a fost plasat de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale, la o rată de dobândă de 6%. Acesta este al doilea cel mai mare surplus de lichiditate din bănci și economie din istorie, fiind întrecut doar de cel din ianuarie, când această lichiditate în exces s-a situat la 60,7 miliarde de lei, în medie zilnică.
În iunie, Guvernul a plătit către investitori din România un pic peste 12 miliarde de lei, în contul unor emisiuni de titluri de stat ajunse la scadență. În același timp, tot în iunie, Guvernul a atras din bănci, care sunt cei mai mari investitori în titluri de stat în lei cu o pondere de circa 40% în totalul titlurilor emise pe piață, circa 12,8 miliarde de lei. Vorbim despre emisiunile regulate ale Guvernului din piața primară, unde actorii principali sunt întocmai băncile.
Pe fondul acestui surplus de lichiditate dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare oferite de bănci au tot scăzut în ultimele luni și au sprijinit economia. Banca Națională a României a permis de altfel umflarea acestui excedent de lichiditate astfel încât Guvernul și economia reală să aibă resurse pentru a se finanța. Guvernul are un necesar de finanțare enorm în acest an, care probabil va depăși recordul stabilit anul trecut, de 205 miliarde de lei.
Acest surplus de lichiditate, care stimulează creditarea și consumul și trage dobânzile în jos, persistă natural în prima jumătate din iulie și ajută la îmbunătățirea condițiilor financiare din economie și de pe piața primară, de unde se împrumută Guvernul, și unde băncile au intrat mai puternic mai cumpărare, în urma raportului cu inflația pe luna mai, care a limpezit apele și a eliminat incertitudinile privind scăderea dobânzilor, pe care BNR a început-o recent.
Raportul bid-to-cover la licitațiile de titluri de stat, în prima parte a lunii iulie, a fost în medie mai mare de 2. În general, un raport bid-to-cover pozitiv se situează de la 2 în sus, care face finanțarea găurii bugetare mai ușoară din moment ce Finanțele pot împrumuta mai mult. Acest așa-numit raport bid-to-cover arată cât de multă cerere există pentru datoria unui guvern.
Cu toate că cererea pentru titluri de stat a crescut și BNR a scăzut ratele de dobândă cu 0,25%, dobânzile efective la care s-a împrumutat Guvernul Ciolacu în prima parte a lunii iulie au rămas la un nivel foarte ridicat. Pe emisiunile de obligațiuni în lei cu scadență scurtă se înregistrează într-adevăr o scădere a costurilor de finanțare (pe scadența octombrie 2026, ultimul împrumut a avut loc la o dobândă medie de 6,06% față de 6,29% la împrumutul din iunie), dar pe emisiunile de obligațiuni cu scadențe lungi costurile de finanțare se mențin ridicate.
Două exemple: ultimul împrumut, din iulie, prin obligațiunile cu scadența aprilie 2031 s-a încheiat la o dobândă medie de 6,71%, doar în ușoară scădere de la 6,75% în iunie, în timp ce împrumutul din iulie prin obligațiuni cu scadența octombrie 2033 s-a făcut la o dobândă în creștere, de la 6,82% în iunie la 6,87% în iulie.
Asta în ciuda moderării ritmului de creștere a prețurilor de consum (inflația IPC) la 4,9% în iunie, de la 5,1% în mai și 5,9% în aprilie și debutului ciclului de scădere de dobânzi din partea BNR. De altfel, acest lucru arată că analiștii anticipează mai degrabă un ciclu scurt, de moderare a dobânzilor și reașezare a lor pe un palier doar ușor inferior (6% rata-cheie în debut de 2025), nu un ciclu mai extins de tăieri.
În plus, în vremurile curente bancherii centrali favorizează creșterea economică în detrimentul luptei cu inflația, iar anul următor este unul în care balanța riscurilor macroeconomice pentru România va înclina pe partea negativă, în condițiile în care Guvernul va fi obligat să vină cu anumite măsuri de austeritate ce pe de o parte riscă să reaprindă inflația și pe de altă parte care vor acționa ca o frână în economie.
Menținerea costurilor guvernamentale de finanțare la un nivel ridicat este un lucru normal având în vedere că (1) ținta de deficit asumată de Guvern la începutul anului de 5% pare imposibil de atins, ceea ce înseamnă emisiuni și mai mari de dobânzi din partea Finanțelor, (2) riscurile la orizont încă sunt ridicate după anul electoral 2024, iar (3) raportul dintre cheltuielile publice rigide (cheltuieli sociale + salariale) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuţii de asigurări sociale) a fost de 81,9% în primele cinci luni din 2024, doar în ușoară scădere de la 82,2% în perioada similară din 2023.
Guvernul și-a acoperit aproape 70% din necesarul brut de finanțare, subestimat, din acest an. Pe tot anul, Guvernul va împrumuta cel mai probabil peste 250 de miliarde de lei
Pozitiv pentru Guvern, în contextul scăpării de sub control a cheltuielilor și a deficitului bugetar, este faptul că deja și-a acoperit puțin peste 70% din necesarul de finanțare, sub estimat, din acest an. Pe tot anul, Guvernul va împinge deficitul cel mai probabil la 7% din PIB, iar asta înseamnă că împrumuturile se vor apropia pe total de 250 de miliarde de lei, (aproximativ 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an), în funcție de dimensiunea arieratelor pe care Guvernul le va constitui în final de an.
Notă: Surplusul de lichiditate din bănci se umflă și datorită împrumuturilor externe ale României, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei, tranzacții pe care BNR le face cu băncile. Doar în acest an Guvernul a împrumutat 7,2 miliarde de euro și 4 miliarde de dolari, sume externe care se transformă ulterior în bază monetară.