De ce nu are România destulă energie, deși – spre deosebire de alte state europene – dispune de resurse în mai toate sectoarele: hidro, gaze, petrol, eolian, solar, nuclear? De ce în ultima perioadă România a importat 30% din necesarul energiei electrice? De ce nu ajunge ceea ce se produce în țară? Sau de ce nu se produce destul?
În ultimele săptămâni, în România producția de energie electrică a depășit rar 6.700 MWh, la un consum de 7.700 MWh, ceea ce arată un import de 1.000 MWh. Din cauza secetei și a scăderii producției de energie, au existat o serie de pene de curent care au afectat inclusiv câteva spitale care nu aveau generatoare pentru astfel de cazuri. În plus, acum trei zile s-a oprit brusc din cauza unei defecțiuni Reactorul 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, care produce 720 MWh în piață. Chiar dacă temperaturile mari se potolesc, România are o mare problemă energetică, iar o pană generalizată de curent nu este imposibilă, scrie Deutsche Welle.
Cum de a ajuns pe marginea prăpastiei o țară care avea ca deziderat independența energetică, încă din perioada comunistă? De ce are România cel mai mare preț de energie din Europa?
(1) În conducerea instituțiilor de stat care controlează și produc energia sunt tot mai puțini specialiști, din cauza deprofesionalizării accentuate încurajate de clasa politică în instituțiile și companiile de stat.
(2) România a investit puțin în securitatea energetică, după 1990. Reactoarele 3 și 4 de la Centrala Nucleară din Cernavodă au fost abandonate, după ce mai mulți premieri PSD au vrut să le dea unor firme chinezești. Guvernul român nu a vrut să investească în această centrală, începută de regimul Ceaușescu în urmă cu peste 40 de ani, cu toate că cele patru reactoare puteau fi o plasă de siguranță pentru România, în situațiile dificile de criză. Nu a fost găsită o soluție nici pentru hidrocentrala Tarniţa Lăpuşteşti din Transilvania. Ultima centrală mare pusă în funcțiune a fost în 2012 cea de la Brazi, aflată în proprietatea OMV. Guvernele de la București au fost total dezinteresate de securitatea energetică a țării și nu există nicio investiție cap-coadă făcută după 1990 de stat.
(3) Potrivit Raportului pe 2022 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice este atât de veche și uzată încât cea mai mare parte a ei a depășit durata normală de viață sau se află la limită. Multe linii și instalații electrice sunt mai vechi de 60 de ani. Din lungimea totală a liniilor electrice aeriene de circa 9000 de kilometri, 83% au fost date în funcțiune în perioada 1960 – 1979, iar 14% între anii 1980 și 1999. În perioada 2000 – 2019 doar 2,33% din linii au fost puse în funcțiune, iar pentru perioada 2020 – 2022 apare cifra de 0,81%. Un sfert dintre transformatoare au durata de funcționare depășită. Din cauza vechimii sistemului de transport apar pierderi care pot ajunge până la 30%.
(4) Firmele favorizate din energie continuă să căpușeze sistemul. Un furnizor de energie a avut o creștere de peste 18.000 % a cifrei de afaceri și de peste 3.000% a profitului. Potrivit unei investigații făcute de Hotnews, cu un singur angajat, furnizorul de energie Solprim SRL ar fi avut în 2022 o cifră de afaceri de 770,8 milioane de lei, o creștere cu 18.346%, și un profit de 103,4 milioane lei, în creștere cu 3.298%. Acționarii firmei sunt Tinmar Energy SA cu 70% și Aderlyne Limited din Cipru cu 30%. Administratorul firmei este Augustin Oancea, care are și Tinmar Energy SA, cu sub 100 de angajați, furnizor de energie care ar fi avut, potrivit investigației Hotnews, în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în creștere cu 157% față de 2021, și un profit de 523,7 milioane lei, cu o creștere de 266%.
S-a schimbat generația băieților deștepți din energie, care acum profită și de compensațiile pe care statul le dă cu o generozitate excesivă, pe motiv că aceștia sunt obligați să vândă la un preț plafonat. Conform datelor Ministerului Energiei, pentru ecuația plafonare/compensare, statul a pus în conturile furnizorilor 22,4 miliarde de lei. Guvernul român a decis plafonarea prețurilor la energie pentru toți consumatorii, din cauza creșterii globale a prețurilor la energie din perioada 2021-2022, urmând ca diferența să fie plătită din bugetul de stat. Deși criza s-a terminat, măsurile au rămas în vigoare, și de ele profită noii băieți deștepți din energie.
(5) După cum a recunoscut și premierul Marcel Ciolacu, România a încurajat energia solară și eoliană, fără să gândească în paralel măsuri de stocare sau de echilibrare.
Guvernul a neglijat toate aceste detalii și România plătește în ultima perioadă cel mai mare preț la energie din Europa, pe fondul caniculei și secetei, al opririi unor reactoare nucleare din Bulgaria și Slovacia și a exporturilor către Ucraina, aflată într-o situație problematică după invazia rușilor și atacurile asupra sistemului său energetic.