Sursă foto: Pixabay
Indicatorul de încredere al consumatorilor și al mediului de afaceri în economia din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a înregistrat o scădere în luna septembrie, semnalând o ușoară încetinire a ritmului de creștere economică după perioada euforică de vară.
Indicatorul compozit al Comisiei pentru România a înregistrat astfel o valoare de 103,4 puncte în septembrie, în scădere cu 0,4 puncte față de luna august. Valoarea din luna septembre se situează mult peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte și arată că mediul de afaceri anticipează o continuare a creșterii afacerilor, în toate sectoarele economice.
Declinul din luna septembrie al ESI provine din deteriorarea încrederii managerilor din industria prelucrătoare românească și a celor din sectorul de servicii. Industria europeană, de care industria românească este puternic legată prin lanțurile valorice, continuă să se confrunte cu o scădere majoră a producției. Germania, locomotiva industrială a Europei, stagnează de mai multe trimestre, iar producția sa industrială înregistrează o scădere substanțială care încă nu dă semne de atenuare (inclusiv industria auto). Mai multe companii mari au anunțat deja planuri de restructurare și reducere a investițiilor.
Pe de altă parte, încrederea managerilor din comerțul retail din țara noastră a revenit pe creștere în septembrie, în timp ce încrederea din construcții continuă să fie sprijinită de semnalele privind scăderile de dobândă din partea Băncii Naționale a României (BNR).
Încrederea consumatorilor a înregistrat și ea o ușoară îmbunătățire. Indicele privind încrederea consumatorilor se situează aproape de maximul ultimilor 3 ani stabilit în luna iunie, când a debutat campionatul european de fotbal Euro 2024.
România face practic notă discordantă comparativ cu țările din Vestul Europei, unde activitatea economică mai degrabă stagnează.
Media ESI pe trimestrul III din acest an (103,3 puncte) este totuși sub media trimestrului II (103,8 puncte), ceea ce sugerează o relativă încetinire a economiei, după ce în primul semestru din acest an Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un plus de doar 0,7% față de primul semestru din 2023, mult sub așteptări. Economia cel mai probabil a continuat expansiunea în termeni trimestru/trimestru în perioada iulie-septembrie.
Cifrele privind creșterea PIB sunt influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mică a bunurilor românești pe piața internațională.
Analiștii BCR arată într-o notă că o nouă reducere a ritmului de creștere a PIB nu este exclusă. BCR și-a redus deja estimarea de creștere economică a României la +1,9%.
Economia românească rămâne impulsionată de consumul gospodăriilor, sprijinit la rândul său de atenuarea inflației galopante, creșterea salariilor reale și a pensiilor și creșterea cererii de credite pentru consum pe fondul scăderii dobânzilor. În același timp, economia primește un impuls pe fondul investițiilor europene și celor de natura anului electoral.
Dacă în servicii (-1,6 puncte) și în industrie (-0,3 puncte) s-au consemnat deteriorări ale percepției managerilor, în luna septembrie, în comerțul retail s-a consemnat o îmbunătățire semnificativă (+6,6 puncte), pe fondul așteptărilor viitoare de business și a diminuării stocurilor, explicată de vânzările bune din lunile precedente.
Așteptările privind producția industrială viitoare s-au deteriorat în industrie, iar stocurile înregistrează o ușoară creștere pe fondul stagnării comenzilor pentru export. Vlad Ioniță, analist BCR, spune că este de anticipat ca industria să aibă din nou o contribuție negativă la creșterea PIB, după o contribuție de -0,1 puncte procentuale în trimestrul II.
În servicii, managerii chestionați spun că anticipează, în mod natural, o scădere a cererii după încheierea sezonului de vară.
Datele Comisiei Europene sunt în acord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada septembrie-noiembrie, publicat pe 27 septembrie.
Potrivit sondajului realizat de INS, managerii chestionați anticipează o relativă stagnare a activităţii economice în trei din cele patru sectoare ale economiei (construcţii, industrie prelucrătoare şi servicii), excepție fiind comerțul retail. De asemenea, noi majorări de preţuri sunt anticipate în toate cele 4 sectoare de activitate, cu o menținere a efectivului de salariaţi, excepţie fiind comerțul cu amănuntul, unde numărul de salariați este anticipat să crească pe perioada toamnei.
Cererea internă puternică, stimulată de creșterile salariale și de pensii, va continua să ofere companiilor încredere în propria putere de impunere a prețurilor
În prezent, potrivit sondajului pentru luna septembrie realizat de Comisia Europeană, consumatorii raportează una din cele mai bune situații financiare din ultimii 3 ani. S-a consemnat o deteriorare a sub-indicatorului privind situația financiară viitoare, evoluție pe care analistul BCR Vlad Ioniță o pune pe seama posibilelor majorări de taxe de anul viitor.
Per total, indicatorul privind încrederea consumatorilor a avut o valoare (-11,8) cu mult peste media pe termen lung (-17,6). Cel mai ridicat nivel (0,5) al încrederii consumatorilor în economia locală a fost înregistrat în ianuarie 2005, conform datelor Comisiei. Consumul gospodăriilor din România continuă să fie robust, sprijinit de creșterea reală a salariilor și scăderea dobânzilor la creditele de consum și de nevoi personale, cu toate că consumatorii raportează intenții în scădere pentru o achiziție majoră în următoarele 12 luni.
Indicele general privind intențiile de angajare din economie a scăzut în luna septembrie, de la 103,2 puncte în august și 106,4 puncte în iulie la 102,5 puncte, evoluție în linie cu cele din sondajul realizat de INS. Indicele privind intențiile de angajare continuă să se situeze peste media de 100 de puncte.
Potrivit sondajului Comisiei, presiunile pe preţurile de vânzare din România s-au intensificat în toate sectoarele în luna septembrie, cu excepția sectorului de construcții. Cererea internă puternică, stimulată de creșterile salariale și de pensii, va continua să ofere companiilor încredere în propria putere de impunere a prețurilor, ceea ce se va traduce într-o inflație încă ridicată.