Noua lege a salarizării urmează să fie aplicată atunci când deficitul scade la 5% din PIB sau fără majorarea anvelopei salariale prevăzute în buget, arată surse guvernamentale consultate de Economedia.
Amintim că o nouă lege a salarizării este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care urmează să fie verificat în cadrul celei de-a patra cereri de plată, ce urmează să fie depusă.
Planul fiscal pe care Guvernul intenționează să îl trimită la Bruxelles prevede „creșteri salariale prudente/moderate” în sectorul public și restructurarea sistemului de facilități, Guvernul estimând că, odată cu noua lege a salarizării unice, cheltuielile de personal se vor reduce de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% din PIB în 2031.
Prin planul fiscal, România încearcă să negocieze cu Comisia Europeană reducerea treptată, în șapte ani, a deficitului bugetar, sub pragul de 3% din PIB.
„Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, de aproape 5 puncte procentuale, este determinată de: reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale prudente/moderate în sectorul public dar și prin introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate personalului din sectorul public”, arată documentul obținut de Economedia.
Conform acestuia, creșterile salariale determinate de implementarea salarizării unice se vor implementa în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în planul fiscal-structural.