Foto: Dreamstime
Comisia Europeană se așteaptă ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, arată prognoza de toamnă a instituției. Deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 și cu peste un punct peste ținta asumată de guvern. Datele sunt mai proaste decât se preconiza anterior: în luna mai, Comisia Europeană estima că economia României va crește cu 3,3%, iar că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an. CE subliniază că deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.
Date esențiale din raportul CE:
- Majorarea PIB-ului real va încetini semnificativ în 2024, la 1,4%,
- Se preconizează că inflația totală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024
- Deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023.
- Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic, la o rată de două cifre în 2024.
- Dezinflația va continua
- Deficitul public ar urma să rămână ridicat în 2025 și 2026, în condițiile politicilor actuale
“Consumul privat dinamic a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și reziliența consumului privat și a investițiilor vor accelera creșterea de peste 2% în 2025 și în 2026”, se arată în prognoza CE.
Se preconizează că inflația totală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024, deoarece presiunile de bază asupra prețurilor sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a venitului disponibil. Cererea puternică de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul. Se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se așteaptă să rămână în linii mari la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că nu se vor schimba politicile actuale. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește până la aproape 60% în 2026.
Previziunile CE pentru România:
Cererea internă puternică împinge în sus importurile
CE notează că, în 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și serviciile de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, un consum privat rezistent și o accelerare a investițiilor private ar trebui să ducă creșterea PIB real la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026. Investițiile în infrastructura publică finanțate de UE ar trebui să sprijine puternic creșterea. În pofida unor termeni comerciali favorabili, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB în 2024 ar trebui să adâncească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023. O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și de câștigurile de competitivitate rezultate din investițiile și reformele structurale în curs, ar trebui să reducă într-o oarecare măsură deficitul de cont curent în perioada de prognoză rămasă.
Șomaj scăzut și moderarea creșterilor salariale
Presiunile de pe piața muncii s-au atenuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un aflux tot mai mare de lucrători străini, notează CE. “Cu toate acestea, cererea de forță de muncă rămâne rezistentă, iar rata șomajului ar trebui să scadă ușor pe parcursul perioadei de prognoză. Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic, la o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că moderarea salariilor se va instala în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja ridicate ale salariului minim, scăderea inflației și diminuarea constrângerilor de pe piața muncii”, arată raportul.
Dezinflația va continua
O decelerare accentuată a prețurilor la energie și alimente ar trebui să conducă la o scădere a inflației globale IAPC, de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, presiunile subiacente asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, ca urmare a creșterii salariilor și pensiilor și a creșterii încă ridicate a prețurilor serviciilor. Se preconizează că inflația medie IAPC va continua să încetinească și, în cele din urmă, să se încadreze în intervalul țintit de banca centrală de 2,5% ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.
Deficitul public ar urma să rămână ridicat în 2025 și 2026, în condițiile politicilor actuale
Se estimează că deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB).
“Deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. Acesta reflectă, de asemenea, o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza.Se preconizează că investițiile publice ca procent din PIB vor crește semnificativ, reflectând obiectivele ambițioase pentru proiectele de investiții finanțate atât la nivel național, cât și la nivelul UE”, arată raportul.
În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților de dobânzi (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat.Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în conformitate cu evoluția activității economice.
Raportul CE subliniază că previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.
“Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această previziune, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”.
Se preconizează că datoria publică generală va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficitele ridicate și creșterea mai lentă a PIB-ului nominal în anii următori.
Evoluția UE
După o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă, în timp ce procesul de dezinflație continuă. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 0,9% în UE și de 0,8% în zona euro.
Activitatea economică ar urma să accelereze la 1,5% în UE și la 1,3% în zona euro în 2025 și la 1,8% în UE și la 1,6% în zona euro în 2026. Inflația globală în zona euro ar trebui să se reducă la mai mult de jumătate în 2024, de la 5,4% în 2023 la 2,4%, înainte de a scădea mai treptat la 2,1% în 2025 și la 1,9% în 2026. În UE, se estimează că procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația globală urmând să scadă la 2,6%, de la 6,4% în 2023, și să continue să scadă la 2,4% în 2025 și 2,0% în 2026.
