Foto: Pixabay
Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu probleme în impunerea agendei Green în condițiile în care prețul gazelor naturale continuă să crească spectaculos pe Bătrânul Continent, afirmă experți consultați de CNBC, care avertizează asupra riscului de încetinire a investițiilor în sectorul energiei verzi.
Comisia Europeană și-a propus ca țintă atingerea neutralității carbon în 2050, cu un plan concret de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de 1990 la sfârșitul acestui deceniu.
Aceste ambiții ar putea fi însă afectate de avansul prețului la gazele naturale. Prețul spot al gazului natural la hub-ul olandez de referință Dutch TTF a crescut cu peste 250% de la începutul anului. Marți, era tranzacționat la 74 euro megawatt-oră, puțin sub cotația record de 79 de euro înregistrată săptămâna trecută.
Recentul avans al prețurilor are deja impact concret. Spania, spre exemplu, a anunțat măsuri de limitare a profitului pe care companiile energetice îl pot obține din alternativele la gaz, inclusiv cele regenerabile.
“Prețurile în creștere au afectat economiile din întreaga Europă și dacă acțiunea Madridului este imitată în alte zone, deoarece guvernele prioritizează energia ieftină față de tranziția verde, credibilitatea UE în promovarea acțiunii climatice la nivel global ar putea fi afectată,” afirmă Henning Gloystein, director pentru probleme energetice la firma de consultanță Eurasia Group.
Spania nu este singura țară care plafonează majorarea prețului la energie, Franța și Grecia adoptând măsuri similare. Dar măsurile Spaniei sunt cele mai criticate.
Iberdrola, firmă energetică spaniolă concentrată pe energii regenerabile, afirmă că decizia “va submina încrederea investitorilor în țară” într-un moment în care națiunea are nevoie de capital privat pentru a-și realiza obiectivele climatice.
“Riscul pentru elaborarea politicilor climatice rezindă poate cel mai mult într-o pierdere de credibilitate înaintea discuțiilor mondiale privind climatul de la COP26, în Glasgow, la sfârșitul acestui an,” a afirmat Gloystein.
“Dacă țările bogate din UE subvenționează energia pentru gospodării, care este în parte generată de combustibili fosili, atunci foarte greu va putea UE să ceară țărilor sărace să înceteze subvenționarea consumului de carburant al gospodăriilor furnizat de combustibili fosili,” subliniază Gloystein.
Jacob Kirkegaard, de la German Marshall Fund, afirmă că nu este foarte îngrijorat la acest stadiu, dar a notat că actuala criză “face și mai important ca guvernul spaniol să găsească alte surse de finanțare.”
“Nu poți stopa finanțarea eolienelor pentru factura oamenilor,” a spus el, adăugând că țările nu ar trebui să reducă investițiile în energiile verzi.
Vina UE?
Unii lideri și parlamentari europeni acuză UE pentru creșterea prețurilor. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat la începutul acestei luni că “prețul electricității în Polonia este legat de politicile climatice ale UE”.
Întrebat dacă astfel de comentarii pot afecta ambițiile climatice ale UE, Kirkegaard a răspuns: “Există evident acest risc deoarece guvernul polonez vrea să obțină mai mulți bani de la UE pentru tranziția verde.”
Polonia a anunțat luni că nu va închide o mină de cărbune, în ciuda unei decizii contrare a Curții Europene de Justiție. Potrivit acestei decizii, Polonia trebuie să plătească o amendă de 500.000 de euro pentru fiecare zi în care ține mina deschisă.
Frans Timmermans, responsabil pentru tranziția verde, spune că nu UE este resposnabilă pentru majorarea prețurilor. “Doar circa o cincime din creșterea prețului poate fi atribuită majorării prețurilor pentru (certificatele) CO2,” a afirmat el. “Pentru restul este vorba pur și simplu de deficit pe piață.”
“Dacă am fi avut pactul verde acum cinci ani, nu am mai fi fost în această poziție pentru că am fi fost mai puțin dependenți de combustibili fosili și de gaze naturale,” a susținut el.
‘Tranziție verde corectă’
Kirkegaard arată că este prea devreme să afirmi că majorarea prețurilor pune în pericol ambițiile eco ale UE. Cel mai mare risc, în opinia sa, este ca sprijinul opiniei publice față de agenda verde să scadă deoarece o va percepe ca având un impact mare asupra facturilor.
Comisia Europeană a anuțat în această vară că vor fi create fonduri speciale pentru a susține cele mai vulnerabile părți ale populației în tranziția verde. Problema este dacă aceste fonduri vor fi suficiente.
“Trebuie să asigurăm o tranziție verde echitabilă. Tocmai de aceea am propus un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, menit să combată sărăcia energetică de care suferă deja 34 de milioane de europeni,” a afirmat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.