OCDE reduce previziunile de creștere a PIB-ului României pentru 2024 și 2025 / Cât va fi inflația

OECD, OCDE Sursa foto: Dreamstime

Economia României ar urma să crească cu 1,2% în 2024 și cu 2,6% anul viitor, a anunțat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), reducându-și proiecțiile din luna mai, scrie SeeNews.

„Creșterea economică a încetinit în mod neașteptat în 2024. PIB-ul a crescut cu 0,1% în al doilea trimestru, după o contracție de 0,4% în primul trimestru, frânat de o producție slabă atât în industria prelucrătoare, cât și în servicii”, a declarat OCDE în raportul său privind perspectivele economice pentru 2024 din decembrie.

„Conform estimării rapide, PIB-ul a stagnat în trimestrul al treilea. Se așteaptă ca seceta care a afectat producția agricolă în timpul verii să influențeze PIB-ul.”

Analize Economedia

software, calculator, IT
CV locuri de munca job
MixCollage-21-Dec-2024-07-15-PM-1798
economie 2024
grafic crestere dreamstime
tranzactii calcula fuziuni
locuinta constructii bricolaj
salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR

Pentru 2026, creșterea economică a țării este estimată la 3,1%, conform raportului.

În raportul său Economic Outlook din mai 2024, OCDE proiectase creșterea produsului intern brut (PIB) al României la 2,8% în acest an și 3,1% în 2025.

Organizația estimează un șomaj în România de 5,5% în 2024, în scădere până la 5,4% în următorii doi ani. Condițiile de pe piața forței de muncă sunt considerate a rămâne stricte și se așteaptă ca deficitul de forță de muncă să persiste. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură finanțate de UE vor sprijini creșterea investițiilor, care ar trebui să rămână solidă.

Consumul privat a devenit principalul motor al creșterii în acest an, stimulat de creșterile salariale și ale pensiilor, precum și de atenuarea presiunilor asupra prețurilor. Se preconizează că inflația va atinge o medie de 5,5% în 2024, înainte de a decelera la 3,9% anul viitor și apoi la 3% în 2026.

„Politica monetară urmează să rămână restrictivă până în 2025 pentru a readuce inflația la țintă. Cu toate acestea, dacă presiunile asupra costului forței de muncă persistă, inflația ar putea rămâne mai ridicată pentru mai mult timp. Consolidarea fiscală ar trebui să fie mai puternică pentru a sprijini politica monetară restrictivă în lupta împotriva inflației”, a precizat OCDE.

Conform raportului, deficitul bugetar ar trebui să fie echivalent cu 7,9% din PIB în acest an. Limitele privind cheltuielile guvernamentale și creșterea impozitelor ar trebui să contribuie la reducerea acestui deficit, conform raportului. Cu toate acestea, angajamentele în domeniul apărării și creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public vor spori cheltuielile. În ansamblu, se estimează că deficitul bugetar se va reduce într-o oarecare măsură la 7,5% în 2026.

În septembrie, guvernul României a aprobat o revizuire a planului bugetar pentru 2024, majorând ținta de deficit la 6,9% din PIB de la 5% inițial. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal al țării se așteaptă la un deficit bugetar de aproximativ 8%.

În iunie, Comisia Europeană a îndemnat România să își înăsprească politica fiscală și să își limiteze creșterea cheltuielilor nete pentru a reduce deficitul public general către valoarea de referință de 3% din PIB stabilită prin Pactul de stabilitate și creștere. România, care face obiectul procedurii UE de deficit bugetar excesiv din 2020, se angajase inițial să își alinieze deficitul bugetar la plafonul UE până în 2024. Cu toate acestea, în luna august, guvernul a propus un plan de reducere a deficitului la sub 3% din PIB pe o perioadă de șapte ani, invocând necesitățile de cofinanțare a investițiilor în cadrul PNRR.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: