Sursa foto: ID 284293745 © Libin Jose | Dreamstime.com
Guvernul grec estimează în prezent că populația țării ar putea scădea de la aproximativ 10,4 milioane în prezent la 7,5 milioane până în 2050. Peste 53% din populația Greciei locuiește în Atena și în regiunea Attiki sau în Salonic, iar în orașele abandonate numărul locuitorilor este pus sub semnul întrebării, iar Grecia riscă o prăbușire demografică, relatează CNBC.
Lasta este doar unul dintre sutele de orașe și sate „fantomă” depopulate sau abandonate de pe întreg teritoriul Greciei. Țara a avut de-a lungul timpului mulți ani de scădere a natalității, dificultăți economice și emigrare în masă.
Economiștii avertizează că declinul populației pune acum o presiune majoră asupra unei țări care abia iese din criză și că aceasta are un număr insuficient de tineri pentru a susține economia generațiilor viitoare.
„În timp ce Grecia înregistrează o creștere foarte solidă pentru moment, în perspectivă, cu mai puțini oameni care să facă munca, va fi dificil să se mențină”, a declarat Bert Colijn, economist șef la ING.
Scăderea ratei natalității, o amenințare „existențială”
Grecia are una dintre cele mai scăzute rate ale fertilității din Europa: Cu o medie de 1,3 copii per mamă, rata este la jumătate față de cea înregistrată în 1950 și cu mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru înlocuirea populației.
Anul trecut, țara a înregistrat puțin peste 71.400 de nașteri, cel mai mic număr de la începutul înregistrărilor, în urmă cu aproape un secol, și o scădere de aproximativ 6% față de 2022.
Grecia are în prezent aproximativ o naștere la fiecare două decese, iar ponderea populației cu vârsta de peste 65 de ani este aproape dublă față de cea a populației cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani.
Acest lucru l-a determinat pe prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis să avertizeze cu privire la o amenințare „existențială” la adresa societății grecești, țara fiind mai predispusă decât majoritatea la schimbările demografice mai ample care afectează națiunile dezvoltate.
„Adevărul este că astăzi poporul nostru este unul dintre cele mai îmbătrânite din Europa”, a declarat Mitsotakis anul trecut.
Lipsa natalității este o problemă care afectează unele zone din Grecia continentală și vastul său arhipelag mai mult decât altele.
„De asemenea, sunt necesare dispoziții locale, în condițiile în care prăbușirea demografică generală devine literalmente un pariu existențial pentru viitorul nostru”, a declarat, Kyriakos Mitsotakis, Prim-ministru al Greciei.
„Acest declin demografic nu se manifestă în mod egal în întreaga țară”, a continuat Mitsotakis. „Are vârfuri în anumite zone și acest lucru înseamnă că strategiile naționale nu sunt suficiente și că sunt necesare și dispoziții locale, colapsul demografic general devenind literalmente un pariu existențial pentru viitorul nostru.”
Acest declin este cel mai vizibil prin apariția a zeci de orașe și sate fantomă, localități fără niciun locuitor sau aproape fără niciun locuitor, părăsite pe măsură ce populația locală pleacă sau se stinge. Poate fi dificil de cuantificat numărul exact al acestor localități, având în vedere natura lor adesea îndepărtată, dar estimări recente plasează cifra orașelor și satelor complet abandonate aproape de 200.
Multe dintre ele sunt aproape uitate, singurele semne ale vieții de odinioară fiind clădirile decrepite. Altele, cum ar fi Lasta, între timp, au devenit surse de turism ciudat, vizitatorii cafenelelor și ale clădirilor abandonate sunt dornici să experimenteze o parte din istorie.
La ultimul recensământ al Greciei din anul 2021, Lasta avea o populație permanentă de 12 persoane, dar când CNBC a vizitat-o în 2024 nu existau semne de rezidenți permanenți.
Rămășițe ale crizei financiare din Grecia
Recentul declin demografic al Greciei poate fi atribuit în mare parte crizei datoriilor suverane din anul 2009. Programele de salvare care au rezultat au provocat ani de austeritate și suferințe financiare pentru țară, economia contractându-se cu până la un sfert în deceniul următor.
Tinerii au fost printre cei mai afectați de recesiune, șomajul în rândul tinerilor atingând 59,5% în primul trimestru al anului 2013. Aproxdimativ de peste două ori mai mult decât nivelul național de circa 27%.
Prin urmare, mulți dintre aceștia nu au putut să își croiască o viață nouă în afara locuințelor familiale. Dintre cei care au reușit, mulți au făcut-o în străinătate, estimându-se că peste 400.000 de persoane, circa 9% din forța de muncă, au emigrat în această perioadă. Mare parte din restul populației s-a mutat în marile orașe ale Greciei, în căutarea unui loc de muncă și a unei educații mai bune.
În prezent, mai mult de jumătate (53,5%) din populația Greciei locuiește în capitala Atena și în regiunea Attiki din împrejurimi, precum și în al doilea oraș ca mărime al țării, Salonic. Între timp, toate celelalte regiuni, inclusiv insulele prețioase ale Greciei, au înregistrat o scădere a populației în ultimii ani.
„Avem nevoie de un șoc. Avem nevoie de ceva care să creeze, știți voi, un sentiment de siguranță și de optimism”, a declarat Sofia Zacharaki, Ministrul grec al coeziunii sociale și al afacerilor familiale
Mulți demografi spun că declinul demografic al țării provine chiar din anii 1980 – o altă perioadă de declin economic. O scădere a ratei natalității în acea perioadă a dus de atunci la o reducere a numărului de femei în vârstă fertilă, proporția femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani fiind acum cu 150.000 mai mică decât acum cinci ani.
Inițiative pentru sprijinirea creșterii populației
Guvernul estimează în prezent că populația ar putea scădea de la aproximativ 10,4 milioane în prezent la 7,5 milioane până în 2050 – o scădere de peste un sfert.
Pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme, Mitsotakis a lansat anul trecut un nou Minister al Coeziunii Sociale și al Familiei, pentru a unifica și a spori sprijinul pentru copii și grupurile vulnerabile.
În octombrie, ministerul a anunțat că va cheltui 20 de miliarde de euro până în 2035 pentru stimulente menite să stopeze declinul demografic, cum ar fi alocațiile pentru copii, concediul parental prelungit și scutiri fiscale. Sofia Zacharaki, care conduce biroul, a declarat că măsurile au fost concepute pentru a oferi un semnal de alarmă societății.
„Avem nevoie de un șoc. Avem nevoie de ceva care să creeze, știți, un sentiment de siguranță și de optimism, în special în rândul populației tinere”, a declarat Zacharaki, ministrul coeziunii sociale și al afacerilor familiale.
„Ne confruntăm nu doar cu un impact economic … ci și cu o problemă de mentalitate care a fost insuflată în mintea multor tineri, probabil din cauza crizei recurente și, probabil, a unui sentiment de deziluzie”, a continuat ea.
Aceasta a mai subliniat că finanțarea ar trebui să ofere mai multor persoane posibilitatea de a alege să-și întemeieze o familie.
Cu toate acestea, Colijn a declarat că este sceptic că măsurile de sprijinire a copiilor ar fi suficiente pentru a modifica tendința și că, probabil, ar fi necesare și schimbări majore de politică pentru a sprijini schimbările demografice.
„Nu pare să existe niciun exemplu de politică introdusă undeva care să fi dus la o schimbare rapidă a acestui declin”, a spus el.
Alte politici ar putea include stimulente pentru a încuraja mai mulți tineri să rămână în Grecia și atragerea înapoi a celor care au plecat.
Schimbările demografice afectează creșterea economică
Declinul demografic al Greciei este în contradicție cu perspectivele economice mult îmbunătățite ale țării.
Se estimează că economia Greciei va crește cu 2,2% în 2024 și cu 2,3% în 2025, și va depăși multe dintre economiile majore ale Europei. Previziunile inițiale de 2,9% raportate la produsul intern brut (PIB) al țării pentru 2025 au fost revizuite în scădere doar din cauza unei încetiniri mai ample a UE.
Cu toate acestea, economiștii avertizează că declinul demografic ar putea submina în cele din urmă această creștere pe termen lung.
„Ne aflăm în prezent în mijlocul unei tranziții demografice fără precedent”, a declarat Jim Reid, Global head of macro research la Deutsche Bank.
„Evoluțiile demografice sunt absolut esențiale pentru creșterea economică în general. Este vorba despre câte mâini ai la lucru și cât de productive pot fi aceste mâini”, a declarat Colijn, subliniind o «corelație puternică» între creșterea populației de vârstă activă și PIB-ul pe cap de locuitor.
Grecia nu este singură în acest fenomen. Declinul demografic este o problemă cu care se confruntă multe națiuni dezvoltate. Japonia și Coreea de Sud, cu rate ale fertilității de 1,2 și, respectiv, 0,72 în 2023, sunt printre cele mai cunoscute exemple de țări aflate în declin demografic. Dar o mare parte din Occident, precum și China, au populații care îmbătrânesc rapid și au nevoie de un sprijin guvernamental mai mare.
„Având în vedere că datele demografice aproape sigur se vor deteriora și mai mult de un sfert de secol, 2024-2049, este logic să ne așteptăm la încă un sfert de secol de creștere sub media pe termen lung a PIB-ului real, în special la nivelul global al piețelor dezvoltate”, a declarat Jim Reid, șeful global al departamentului de cercetare macro al Deutsche Bank.
