Compania Națională de Investiții Rutiere anunță că săptămâna viitoare, pe 19 decembrie, vor fi deschise ofertele la contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu.
Contractul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, are o durată de 18 luni, iar desemnarea câștigătorului este estimată pentru primul trimestru al anului viitor. Această etapă de proiectare va stabili traseul și profilul (autostradă/drum expres), de asemenea și conexiunea cu alte obiective de investiții (Podul Giurgiu-Ruse II).
CNIR explică și de ce este nevoie de o autostradă/drum expres București – Giurgiu?
• Un Drum de Mare Viteză de la frontiera cu Bulgaria până la rețeaua de Autostrăzi din zona Bucureștiului (A0/A1) va asigura condițiile moderne de transport, nu doar între București și Giurgiu, ci și pe coridoarele europene spre Nădlac II, respectiv Suceava-Siret/Iași-Ungheni.
• Deși DN 5 București-Giurgiu are 2 benzi/sens, drumul tranzitează mai multe localități. Viteza de deplasare este redusă în zonele cu restricții, se produc ambuteiaje și accidente.
• În Bulgaria se lucrează deja la Autostrada dintre Veliko Tărnovo și Ruse, două dintre cele trei secțiuni având constructori și termene estimate de finalizare 2028.
• Autostrada/Drumul Expres înseamnă dezvoltare economică, atragerea de noi investiții, siguranță și confort în trafic.
Anunțul CNIR vine la scurt timp după confirmarea oficială că România va adera la spațiul de liberă circulație Schengen și cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025.
Timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE, a anunţat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, transmite Agerpres.
„Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.
Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine, Ungaria şi Bulgaria, astfel că transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Călăraşi, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat, Nădlac 1 şi 2, Vârşand, Borş 1 şi 2 şi Petea.