Sursa Foto: emerging europe
Fitch Ratings trimite din nou România la un pas de „junk”. Agenția de rating a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului României, se arată într-un anunț al agenției.
O astfel de decizie poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.
Fitch explică în comunicatul său că revizuirea perspectivei reflectă o serie de factori principali de rating și ponderile lor relative.
Conform agenției de rating, incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: „Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale.Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte”, notează Fitch.
De asemenea, avem un parlament mai divizat. „Alegerile parlamentare, desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă-dreapta și anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societății românești. Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”.
România are deficite bugetare mari. „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face și mai dificilă consolidarea viitoare”.
Consolidarea se confruntă cu compromisuri dificile: „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere prognoza noastră privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potențialului impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să crească costurile dobânzilor, ceea ce ar slăbi și mai mult poziția fiscală”, arată evaluarea Fitch.
Creșterea datoriei publice: traiectoria de deficit mai ridicat va conduce la o creștere rapidă a raportului datorie publică/PIB pe termen mediu.
„Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea nominală încetinește semnificativ.În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală „BBB” proiectată de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028”, se mai arată în comunicat.
Acesta menționează dezechilibre externe mari: se preconizează că deficitul de cont curent (DAC) va crește la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. DAC median „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar. Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.
„Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieșirea din procedura de deficit excesiv (PDE) doar în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare și reziliență, astfel cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri”, notează Fitch.
Agenția menționează că avem o creștere economică slabă. Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T324 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. „Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, creșterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere și previziunile privind PIB-ul pentru 2025 și 2026, la 1,4 și, respectiv, 2,2%”, anunță Fitch.
