BREAKING Curtea Constituțională a desființat supraimpozitarea tuturor pensiilor speciale

UPDATE Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională, adoptată anterior de Guvern și Parlament în cadrul reformei pensiilor speciale.

„În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis, joi, CCR, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, de asemenea, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.

„Curtea a constatat că, în aceste condiţii, rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, a mai transmis instanţa constituţională.

Ce prevede articolul care a fost supus dezbaterii
Art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, supus dezbaterii, prevede:

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

*) Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei.

UPDATE 14.10 Banca Mondială spunea anterior, într-un raport, că impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor și, în timp, din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute. Banca Mondială a fost consultantul în cadrul acestei reforme.

UPDATE ora 12,55 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 101 din Codul fiscal, ce constituie temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

CCR a luat decizia cu majoritate de voturi, potrivit informațiilor G4Media.

Decizia CCR pune o presiune suplimentară pe bugetul anului 2025.

Știrea inițială

Magistratul de la Tribunalul Ialomița a admis miercuri, 13 martie 2024, solicitarea judecătoarei pensionare Sevastita Stoian (fosta președintă a Secției civile de la Tribunalul Călărași) de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a articolului 101 din Codul fiscal, ce constituie temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, potrivit luju.ro.

Numeroși magistrați pensionari din toată țara au cerut instanțelor să oblige casele județene de pensii la calcularea corectă și restituirea sumelor reținute din pensiile lor începând cu luna ianuarie a acestui an, cu titlu de impozit pe drepturile de pensie.

Judecătoarea Mioara Iancu a suspendat judecarea dosarului nr. 58/98/2024 până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

„Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamanta STOIAN SEVASTITA în contradictoriu cu parată CASĂ JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA.

Sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate invocată de reclamanta cu privire la dipozitiile art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin raportare la dispozițiile art. 1 alin 3 și 5 cu trimitere la art. 6 din Legea nr. 24/2000, art. 16 alin 1, art. 44 alin 1 și 2, art. 56 alin 2, art. 124 alin 3, art. 139 alin 1, art. 147 alin 4 din Constituția României.

Suspendă judecarea pe fond a cauzei până la pronunțarea și motivarea deciziei Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Cu drept de recurs în privința soluției de suspendare, pe toată durata suspendării. Cererea de exercitare a caii de atac se depune la Tribunalul Ialomița – Secția civilă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 13.03.2024”, se arată în minunta Tribunalului Ialomița.

Ce reclamă magistrații

Excepția de neconstituționalitate amintită a fost invocată în cele mai multe cazuri,de către Asociația personalului din justiție ROJUST, condusă de fosta judecătoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu și are în vedere faptul că articolul 101 din Codul fiscal încalcă obligația constituțională a Parlamentului de a aduce în concordanță legile cu hotărârile Curții Constituționale a României.

De asemenea, pasajul criticat contravine principiilor constituționale care consfințesc neretroactivitatea legii civile (art. 15 alin. 2 din Constituție) și așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56 alin. 2 din Constituție).

Totodată, articolul 101 din Codul fiscal vine în contradicție cu principiul nediscriminării prevăzut de articolul 16, alinestul 1 din legea fundamental, fiind vorba despre discriminarea pe criteriul averii, explică magistrații.

Nu în ultimul rând, textul criticat încalcă dreptul de proprietate privată, garantat de articolul 44 din Constituție.

Judecătorii au făcut trimitere în acțiunea lor în justiție și la  articolele 124 și 125 din legea fundamentală, privind înfăptuirea justiției, respectiv statutul judecătorilor. Mai precis, magistrații pensionari explică faptul că orice tăiere a pensiilor de serviciu constituie un atentat la independența sistemului judiciar.

Totodată, o parte importantă din excepția de neconstituționalitate este rezervată încălcării articolului 1, alineatul 5 din Constituția României: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Este vorba despre nesocotirea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.