Sursa foto: Dreamstime
Plata sumelor din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se lovește de un nou blocaj, după ce Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. Anterior, reforma pensiilor speciale, jalon în cererea 3, era blocată după ce Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare.
Plata sumelor din cererea 3 din PNRR este așteptată în luna decembrie, însă sursele Economedia arătau deja că România nu va primi niciun ban din PNRR în acest an.
Un motiv era indexarea recentă a pensiilor militare, care majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual. Comisia Europeană consideră că această indexare afectează reforma pensiilor speciale. Curtea Constituțională a fost sesizată pe această indexare, dar tocmai a decis să amâne o decizie pe Legea pensiilor militare pentru 4 februarie 2025.
Joi, CCR a decis că supraimpozitarea pensiilor speciale, adoptată anterior de Guvern și Parlament în cadrul reformei pensiilor speciale, este neconstituțională. Conform informațiilor Economedia, această decizie va afecta de asemenea jalonul PNRR privind reforma pensiilor speciale, deoarece Comisia Europeană poate considera că jalonul nu este îndeplinit.
În octombrie 2023, în Monitorul Oficial a fost publicată noua lege a pensiilor speciale, care aduce mai multe modificări, precum praguri de impozitare progresivă între 10% și 20% pentru unele pensii care nu sunt bazate doar pe contributivitate.
1,1 miliarde euro suspendate din cererea 3 de plată
Mai amintim că Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro din PNRR, după cum a scris Economedia în exclusivitate. Guvernul are la dispoziție șase luni să îndeplinească jaloanele restante și să mai recupereze din bani.
Surse guvernamentale arată că România a îndeplinit doar 68 de jaloane din cele 74 din cererea de plată numărul 3. Șase jaloane sunt considerate neîndeplinite parțial sau complet.
Conform informațiilor Economedia, un jalon cheie neîndeplinit este operaționalizarea super-agenției AMEPIP, unde foștii șefi au demisionat, deși unii dintre ei au rămas interimari chiar dacă au fost considerați incompatibili și în conflict de interese.
Un alt jalon cheie neîndeplinit este scăderea pragului la microîntreprinderi, unde premierul Marcel Ciolacu spunea că trebuie să fie luată o decizie politică, pentru a vedea dacă în cele din urmă România vrea să renunțe la acest regim pentru companii.
Un alt jalon disputat este cel privind numirile șefilor la companii din energie, după cum a scris Hotnews anterior, unde se consideră că în consiliile de administrație au fost alese persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente.
Cel mai probabil un jalon neîndeplinit va fi și cel privind metroul din Cluj-Napoca, despre care Economedia a scris anterior că pierde finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR.
Pe lângă cele ce vizează numirile la companii din Energie, la AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi și finanțarea metroului de la Cluj, celelalte două jaloane neîndeplinite vizează numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare, conform surselor guvernamentale.
