Impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale, măsură adoptată de Senatul României, va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor și, în timp, din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute, arată un raport realizat de Banca Mondială, consultantul în cadrul acestei reforme, document obținut în exclusivitate de Economedia. Subiectul a fost semnalat anterior și de Euronews.
- Amintim că Senatul a adoptat în martie amendamente la proiectul de reformă a pensiilor speciale, pentru a ajunge la un consens cu Comisia Europeană. Bruxelles-ul era nemulțumit de nivelul insuficient al reformelor aflate în acel moment în dezbatere în Parlament, ceea ce ar putea duce la pierderea unor sume importante din PNRR, respectiv 700 de milioane de euro, din totalul de 3,1 miliarde, cât înseamnă a treia cerere de plată. Printre amendamentele adoptate se regăsesc: impozitare progresivă, care va ajunge până la 15%, pentru pensiile fără contributivitate suportate din bugetul de stat care depășesc un anumit nivel, interdicție la cumulul mai multor pensii speciale și faptul că nicio pensie nu va depăși venitul din perioada de activitate. (Detalii despre toate modificările, AICI)
Impozitarea pensiilor de serviciu
Banca Mondială arată că, pentru pensiile de serviciu (de exemplu, ale magistraților) se așteaptă ca impozitarea să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute.
„Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul”, arată raportul.
Pentru magistrați, Banca Mondială preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil.
Banca Mondială arată că „diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflației (care se preconizează că va fi mai mică decât creșterea salariului mediu), din ce în ce mai puține pensii de serviciu (chiar și cele din decilul 9) vor face obiectul unei impozitări crescute”.
Amendamentul privind impozitarea pensiilor speciale:
– pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%;
– pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică cota de impunere de 15%.
– în situația în care cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum.
Indexarea pensiilor speciale cu inflația, nu cu salariile în plată
Banca Mondială mai spune că indexarea pensiilor speciale cu inflația, nu cu salariile în plată, ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB).
„Trecerea la indexarea cu rata inflației este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile și a îmbunătăți echitatea în planul de pensii al magistraților”, arată instituția financiară.
Amendamentul privind indexarea:
– Indexarea cu salariile este înlocuită cu indexarea cu inflația, în concordanță cu recomandările Băncii Mondiale din raportul de analiză a impactului.
Eliminarea sporurilor din baza de calcul a pensiilor pentru militari
Eliminarea sporurilor din baza de calcul a pensiilor pentru militari vor reduce această bază cu aproximativ 2% în viitor, mai arată BM. „Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”, arată raportul Băncii.
Amendamentul privind eliminarea sporurilor:
– Mai multe sporuri suplimentare pentru militari sunt excluse din baza de calcul a pensiei:
– sporul acordat pentru recunoașterea meritelor personalului medical care participă la acțiuni pentru combaterea pandemiei de COVID-19;
– stimulentul de risc în timpul stării de urgență impuse ca urmare a pandemiei COVID-19;
– stimulentele financiare lunare acordate ca urmare a reformei sistemului de sănătate;
– creșterea salarială pentru personalul care nu a beneficiat de zilele libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a școlilor;
– valoarea serviciilor turistice.
Interzis la cumulul mai multor pensii speciale
Cu privire la interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, Banca Mondială spune că nu dispune de date pentru a estima impactul acestei măsuri, dar că este de așteptat ca această măsură să ducă la creșterea echității.
– Amendamentul privind interzicerea cumulului:
Beneficiarii care sunt eligibili pentru mai mult de o pensie de serviciu sunt obligați să aleagă una singură.
Alinierea vârstei de pensionare a diplomaților cu vârsta de pensionare din sistemul general
Modificarea referitoare la alinierea vârstei de pensionare a membrilor corpului diplomatic cu vârsta de pensionare din sistemul general duce la creșterea echității, însă nu se așteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri, mai spune Banca Mondială, în contexul în care numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere.
Amendamentul privind vârsta de pensionare a diplomaților:
– Vârsta de pensionare a membrilor corpului diplomatic este stabilită la același nivel ca în sistemul public general (65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei ).