Compania americană de software Databricks, care îi are printre fondatori pe antreprenorii români Ion Stoica și Matei Zaharia, a atras recent atenția presei din România cu anunțul că a obținut o finanțare de peste 5 miliarde de dolari de la creditori precum Blackstone, Apollo Global Management și Blue Owl Capital.
Databricks a fost înființată în 2013, de Ali Ghodsi (CEO), Matei Zaharia, Reynold Xin, Ion Stoica, Patrick Wendell, Andy Konwinski, Arsalan Tavakoli-Shiraji, iar sediul central al companiei este la San Francisco.
În lista anuală Disruptor 50 a CNBC, clasament care evidențiază companiile private ce aduc schimbări importante în domeniu, pe măsură ce IA conduce noi modele de afaceri dincolo de era inovației mai bune, mai rapide și mai ieftine, Databricks ocupa anul trecut în luna mai locul 5, într-o urcare spectaculoasă de pe locul 31 ocupat în anul precedent. De menționat că pe primul loc în topul companiilor inovatoare întocmit de televiziunea americană de business se afla, pentru al doilea la rând, OpenAI.
Databricks, scria CNBC, are clienți în toate industriile – de la îngrijirea sănătății la comerțul cu amănuntul, la lanțul de aprovizionare și transport, precum și în sporturile profesioniste, cum ar fi NBA și Texas Rangers.
În total, peste 10.000 de companii din întreaga lume utilizează tehnologia Databricks pentru a-și unifica, gestiona și guverna fluxurile de lucru legate de date și analiză și pentru a crea un număr tot mai mare de aplicații AI pentru întreprinderi care operează pe baza acestor date. Lista include Condé Nast, AT&T, Block, Rivian, Walgreens, Mercedes Benz, Shell, Siemens, Toyota – și aproximativ 60% din Fortune 500.
În anul fiscal care se va încheia în ianuarie 2025, Databricks se așteaptă să depășească 3 miliarde de dolari în venituri anualizate. Vânzările au crescut cu peste 60% în cel mai recent trimestru, care s-a încheiat în octombrie, un ritm rapid de expansiune într-un moment în care mulți producători de software se confruntă cu probleme de creștere.
Databricks produce software pentru a ingera, analiza și construi aplicații de inteligență artificială cu date complicate dintr-o varietate de surse. Principalii săi concurenți sunt în general considerați a fi Snowflake Inc. precum și serviciile oferite de furnizorii de infrastructură cloud, cum ar fi Fabric de la Microsoft Corp.
Cine sunt cei români din Databricks
Ion Stoica şi Matei Zaharia sunt doi dintre cei numai șase români prezenți în Topul Forbes 2024 al celor mai bogați oameni din lume.
Ion Stoica și Matei Zaharia ocupă, împreună, locul 2.410 în clasament, având fiecare o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, în 2024. Ion Stoica este cofondator și președinte executiv al startup-ului de software Databricks. Printre investitori se numără giganții cloud Microsoft și Amazon. El a fost CEO-ul inițial de la înființarea sa în 2013 până la începutul anului 2016, când a cedat poziția cofondatorului Ali Ghodsi. Înainte de Databricks, Stoica a cofondat start-up-ul de streaming video Conviva. De asemenea, este profesor de informatică la UC Berkeley. Locuiește în Berkeley, California.
Partenerul său de afaceri, Matei Zaharia, este cofondator și director de tehnologie al startup-ului de software Databricks. Forbes notează că el este creierul din spatele popularului motor de analiză Apache Spark, care a fost conceput pe când era un student de 24 de ani la doctorat la UC Berkeley. Spark a stabilit un record mondial pentru viteza de sortare a datelor în 2014 și i-a adus lui Zaharia un premiu pentru cea mai bună disertație de informatică a anului. În 2013, Zaharia și șase colaboratori de la UC Berkeley au cofondat Databricks, al cărui software este construit pe Spark. El a condus dezvoltarea mai multor funcții noi, cu inteligență artificială, dincolo de Spark. Zaharia este profesor asociat la UC Berkeley (anterior Stanford).
În ultimii ani, Databricks s-a transformat într-o companie de A.I., ajutând întreprinderile să construiască și să opereze tipul de software care conduce chatbots și servicii similare de A.I.
Cu o evaluare de 62 de miliarde de dolari, Databricks ar depăși capitalizarea de piață a principalului său concurent, Snowflake, care este tranzacționat public.
Cum a început povestea Databricks
În 2009, Ali Ghodsi, venit din Suedia la studii în SUA, a acceptat oportunitatea de a colabora cu Ion Stoica la UC Berkeley, colaborare planificată ințiala pentru aproximativ un an. După aceea, Ali Ghodsi dorea să se întoarcă în Suedia, țară în care emigrase cu familia lui din Iran în 1984, când avea doar 5 ani, scrie Growfers.com. Ion, cu care Ali fusese anterior coleg de studii, era acum profesor la UC Berkeley.
După un an de lucru cu Ion, Ali a fost uimit de proiecte și oportunități și a decis să rămână. Proiectul pe care au ajuns să se bazeze în principal a fost „Spark”, care a fost inițiat de Matei Zaharia, membru al echipei, chiar în 2009.
În laboratoarele de cercetare ale UC Berkeley, ei au colaborat cu o altă echipă care lucra la învățarea automată. Această altă echipă se lupta cu o provocare numită „Concursul Netflix”. Pentru a câștiga concursul, echipele participante trebuiau să vină cu un algoritm de învățare automată care să prezică cu exactitate ce filme ar trebui să recomande Netflix spectatorilor săi.
Ali și echipa sa s-au clasat pe primul loc în concurs, introducând „Apache Spark” în competiție. Apache Spark vă permite să luați o mulțime de date (cum ar fi recomandările de filme) și să faceți învățare automată pe ele pentru a putea prezice lucruri. De exemplu, să prezici ce filme nu au văzut oamenii, dar le-ar plăcea să vadă.
Cu Spark, știau că au creat ceva util, dar provocarea care îi aștepta era să îi facă pe oameni să adopte această tehnologie aparent străină.
Momente dificile și speranță: căutarea îndelungată a adoptării, impactului și tracțiunii inițiale
Din 2009 până în 2012, niciuna dintre companiile pe care Ali și echipa sa le-au abordat și cărora le-au prezentat „Apache Spark” nu le-a acordat atenție. În acest stadiu, ca „hipioți din Berkeley”, ei căutau doar impactul. Cu toate acestea, lipsa celor care adoptau Spark însemna că exista scepticism cu privire la tehnologie. Ali și echipa sa trebuiau să facă ceva pentru ca această tehnologie să nu mai fie respinsă ca fiind „academică’” sau un simplu „cod sursă”.
În 2013, după anii grei a venit speranța. Ben Horowitz (de la fondul de investiții Andreessen Horowitz), care auzise despre Spark prin intermediul profesorului Scott Shenker de la Berkeley, era ferm convins că în jurul tehnologiei Spark ar putea fi construită o companie de 100 de miliarde de dolari. El a subliniat că Ali și echipa sa ar trebui să creeze o companie (structură de tip corporativ) pe cont propriu, pentru a duce inteligența artificială la mase.
Cofondatorii au început să dezbată între ei pe plan intern cât de mare ar fi oferta pentru a-l lăsa pe Ben să intre. Au avut sugestii contradictorii pentru evaluare, variind de la 20 la 35 de milioane de dolari. În cele din urmă, Ben a intrat și a spus că firma valora 50 de milioane de dolari și că era dispus să investească 14 milioane de dolari. Oferta a fost acceptată instantaneu. Acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care Ali câștiga 59.000 de dolari la UC Berkeley.
Cu banii în mână, s-au pus pe treabă, au codificat, au angajat experți și au construit compania „Databricks”. Cu toate acestea, încă se confruntau cu o provocare persistentă – lipsa de clienți și confuzia creată de tehnologiile concurente.
Un zvon înșelător comun care circula prin conferințe (la care participau mii de persoane) și nu numai era: „Spark este grozav dacă ai cantități masive de memorie. Dar ce se întâmplă dacă aveți atât de multe date încât nu încap în memorie? Atunci Spark nu va funcționa, deci nu folosiți această tehnologie, nu va funcționa!”
Fondatorii știau că Spark era grozav pentru orice și că zvonurile erau false. Nu a fost până în 2015, când s-a întâmplat ceva uimitor, iar lucrurile s-au întors. Înainte de a aprofunda povestea răsturnării de situație, se poate deduce că se formase într-adevăr o relație importantă.
Relația dintre Apache Spark și Databricks
Dezvoltarea Spark a fost inițiată în 2009 de Matei Zaharia – la AMPLab din cadrul UC Berkeley. În 2010, Spark a fost lansată sub o licență BSD (Berkeley Source Distribution). În 2013, a fost donat Fundației Apache Software, înainte de a deveni un proiect Apache de nivel superior la începutul anului 2014.
Databricks este întreprinderea din spatele Apache Spark. Este o platformă gestionată pentru rularea Apache Spark, prin care utilizatorii beneficiază pe deplin de Spark, nefiind nevoiți să învețe concepte complexe de gestionare a clusterelor sau să îndeplinească sarcini interminabile de întreținere. În schimb, printr-o interfață de utilizator de tip „point and click”, preferată de analiștii și cercetătorii de date, Databricks permite utilizatorilor să fie mai productivi cu Spark.
Răsturnare de situație peste noapte: Adoptarea globală a Spark
În cele din urmă, în 2015, Spark, tehnologia pe care o manifestă Databricks, a câștigat o popularitate uriașă și o adopție globală. Fondatorii Databricks s-au săturat de zvonul că tehnologia nu funcționează dacă datele nu încap în memorie. Ei au decis să recurgă la marketing.
Au luat parte la un concurs de tocilari. De data aceasta nu a fost „Concursul Netflix”, ci „Concursul de sortare”. Provocarea era să sorteze un petabyte de date. Cu ajutorul co-fondatorului (și arhitectului șef) Reynold de la Databricks, au bătut recordul mondial, fiind cei mai rapizi în sortarea unui petabyte de date, și au făcut acest lucru cu mult mai puțină memorie decât un petabyte. Realizarea a atras atenția mass-mediei și, dintr-o dată, Spark a devenit cel mai popular software, ajungând chiar în topul Gartner Hype Cycle.
Până în 2015, dintr-o dată, toată lumea din întreaga lume vorbea despre această tehnologie. A existat o răspândire globală, dar cu venituri anuale de doar 1 milion de dolari, provocările interne de afaceri ale Databricks erau mai importante decât adoptarea (și popularitatea) globală a tehnologiei sale. De asemenea, în acel moment, co-fondatorul Ion Stoica a trebuit să se retragă din funcția de director executiv pentru a se întoarce la angajamentele sale de profesor la Berkeley.
Strategia antreprenorială: Pivotare pentru tracțiune și creștere explozivă
În ianuarie 2016, odată cu întoarcerea lui Ion la Berkeley, la sugestia lui Ben Harowitz – Ali Ghodsi a devenit CEO, despre care susține că a fost o decizie bazată pe faptul că este cel mai în vârstă co-fondator după Ion. În acel an, evaluarea companiei era de aproximativ 500 de milioane de dolari, dar veniturile anuale erau de doar 1 milion de dolari. Consiliul de administrație devenea nerăbdător cu ei, deoarece chiar și un restaurant local avea venituri mai mari. Tehnologia era uimitoare și avea un impact asupra lumii, dar nu trebuia să fie oferită gratuit.
Ali nu era entuziasmat de provocările de afaceri care îl așteptau. Știa că veniturile erau extrem de scăzute și că orice schimbare pe care o va implementa se va dovedi fructuoasă. A introdus trei schimbări.
Schimbarea nr. 1: orientarea către vânzările pentru întreprinderi
Acest pivot a fost făcut pentru a se concentra pe targetarea întreprinderilor mari. Înainte de aceasta, Databricks lucra într-un mod aproape self-service, fără a avea nevoie de o forță de vânzări masivă. Acum au făcut un pivotare și s-au concentrat pe vânzări, angajând un lider de vânzări pentru întreprinderi. Baza acestui pivot a fost potențialul uriaș de venituri care ar apărea de la marile corporații care ar beneficia de tehnologia bazată pe IA a Databricks pentru a curăța datele lor gigantice. Această schimbare a fost atât de importantă, încât Databricks plătea un salariu mediu de aproximativ 350.000 de dolari pentru fiecare dintre acești agenți de vânzări.
Schimbarea nr. 2: Angajarea unei echipe executive supraindicată în funcție de experiență
Cei șase cofondatori rămași (inclusiv Ali), care sunt toți doctori, se concentrau deja pe cercetarea și inovarea tehnologiei. Acum aveau nevoie de profesioniști care să se ocupe de celelalte funcții comerciale. Ali a ridicat nivelul echipei prin angajarea unui total de 12 experți în departamentele de marketing, vânzări, finanțe și relații cu clienții.
Schimbarea nr. 3: Crearea unui software proprietar axat pe caracteristicile de întreprindere căutate de întreprinderile mari
Tehnologia open-source era grozavă, dar Databricks trebuia să ofere software proprietar care să se concentreze pe caracteristici de întreprindere pentru a rezolva problemele întreprinderilor mari. În acest fel, Databricks ar fi avut produse cu adevărat valoroase pe care le-ar fi putut vinde.
Rezultatele, valoare înzecită în 5 ani
La un an de la începerea activității sale ca CEO, în 2017, Ali și compania au încheiat prima afacere de un milion de dolari. Strategiile antreprenoriale ale lui Ali au avut un impuls pozitiv. La sfârșitul acelui an, veniturile recurente ale Databricks au fost de 40 de milioane de dolari, 100 de milioane de dolari în 2018 și o rată de funcționare a veniturilor de 200 de milioane de dolari în timpul trimestrului 3 din 2019. În toamna lui 2024, compania avea o evaluare de 6,2 miliarde de dolari. Cinci ani mai târziu, în decembrie 2024, evaluarea a crescut de 10 ori, la 62 de miliarde de dolari.
