Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Un nou an, un nou buget fantezist prin care România își asumă că reduce deficitul doar printr-o creștere extrem de optimistă a veniturilor și fără ca statul să facă mari sacrificii în zona de cheltuieli. Am văzut în ultimii ani unde ne-a dus asta: socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele de la piață și am ajuns să avem un deficit similar cu cel din anii de criză pandemică chiar și atunci când economia a duduit. Acum că și nori tarifari și recesioniști se ridică peste Europa, antreprenorii și mediul de afaceri din România nu trebuie să se mai întrebe dacă vor mai veni majorări de taxe, ci când.
În niciunul din ultimii ani, bugetul construit la începutul anului n-a avut nicio legătură cu realitatea de la finalul anului. Situația era deja gravă în 2023, dar anul trecut, un an electoral, dezmățul a fost cel mai accentuat.
În 2024, Guvernul Ciolacu 1 a construit bugetul pe creștere economică de 3,4%, dar realitatea a fost că economia a frânat brusc și avansul a fost de numai 1%. Statul își asumase un deficit bugetar de 5%, dar a încheiat anul cu un derapaj de 8,65% din PIB. Datoria publică era estimată la final de an la 49% din Produsul Intern Brut, dar împrumuturile pe bandă rulantă au dus-o la 54,3% din PIB. Salariile bugetarilor s-au majorat cu 24%, pensiile au crescut în două rânduri, o dată indexate cu inflația de 13%, iar a doua oară o creștere medie de 40% prin recalculare. Dobânzile la care se împrumută statul au ajuns la cer din cauza percepției investitorilor privind indisciplina de cheltuieli a guvernanților români.
La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Guvernul a promis o reducere de cheltuieli, pentru a putea scuza majorarea unor taxe și eliminarea unor facilități pentru mediul privat. Totuși, taxele au crescut, dar măsurile de stopare a creșterilor de cheltuieli au fost fie frecție la picior de lemn, fie amânate succesiv spre finalul anului 2024, până când a fost prea târziu.
Statul român a încercat tot timpul să nege derapajele, până când a fost inevitabil, dar a dat vina pe diferite contexte, fie pandemie, fie război, fie criză energetică, fie alegeri, totul doar ca să nu recunoască că a cheltuit mai mult decât își permite.
Drept urmare, la trecerea dintre ani, mediul de afaceri s-a trezit cu o nouă schimbare a regulilor peste noapte, o nouă creștere de taxe și noi eliminări de facilități. Din nou, mediul de afaceri a trebuit să suporte dezmățul bugetar.
În același fel, și bugetul pe anul 2025 este considerat complet nerealist și fantezist și pare construit să reziste maxim până la alegeri.
Astfel, Guvernul estimează în acest an o creștere economică optimistă de 2,5%, după ce anul trecut am frânat la 1%, iar anul acesta perspectivele europene și globale arată mai sumbru, cu nori de recesiune. Majoritatea analiștilor văd o creștere economică de până în 2%.
Veniturile sunt prognozate să crească cu 16%, dar estimările sunt văzute de către mediul de afaceri drept optimiste. Creșterea economică ar putea să nu fie cea prognozată, drept urmare veniturile estimate să fie mai mici. Creșterea eficienței ANAF este o marotă vehiculată de ani buni fără rezultate vizibile. Anul acesta Guvernul speră să se salveze printr-o absorbție uriașă de fonduri europene, de 87,7 miliarde lei, dublu față de anul trecut. De parcă Comisia uită că anul trecut România a ratat toate marile reforme majore. Greu de crezut că anul acesta vom recupera și ce n-am făcut anul trecut.
Cheltuielile statului, în loc să fie înghețate sau reduse, sunt estimate și ele tot în creștere, cu 10%. Ne putem imagina că această estimare nu este deloc realistă, atunci când numeroase categorii sociale amenință cu proteste, iar numeroși șefi de consilii de administrație din companiile de stat își dublează sau triplează indemnizațiile.
În același timp, anul acesta a început cu concedieri pe bandă rulantă în mediul privat care nu vor însemna altceva decât mai puțină activitate economică, adică mai puțin TVA la bugetul de stat, și mai puțini angajați, deci mai puține taxe pe muncă încasate de stat.
În plus, semnalele din economie arată că numeroase companii și-au pus investițiile „pe hold”, din cauza incertitudinii și impredictibilității în special politice, dar și fiscale. Și de ce nu ar face-o atunci când se trezesc peste noapte cu câte o taxă pe cifra de afaceri sau „pe stâlp”. Doar că asta afectează și mai mult bugetul de stat care altfel ar fi beneficiat de venituri în plus, de taxe și impozite, de pe urma acestor investiții.
De asemenea, bugetul de stat al României nu ia în calcul în niciun moment scenariul negativ în care SUA vor impune taxe vamale către UE, care ar afecta chiar și indirect economia României, dependentă de economia Germaniei.
Să nu mai spunem că acest buget de avarie nu ține în niciun moment cont de criza de competitivitate cu care se confruntă Europa în prezent și nu privește cu niciun fel de viziune dezvoltarea viitoare a țării în sectoare strategice.
Drept urmare, un astfel de buget reprezintă un pericol pentru antreprenori și mediul de afaceri. Fiind construit într-un mod atât de optimist, mediul privat va fi pus din nou în fața unor modificări fiscale de ultim moment.
Dacă Guvernul a făcut cadou de anul nou taxe și tăieri de facilități intrate în vigoare chiar din prima zi din 2025, la ce altceva se poate aștepta mediul privat în acest an?