Premierul Marcel Ciolacu va merge vineri, 21 februarie, într-o vizită la Bruxelles pentru a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență al României cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Amintim că reprezentanți ai Comisiei au venit recent într-o vizită în România, iar premierul a recunoscut întârzierile privind accesarea fondurilor din PNRR. Ministrul Fondurilor Marcel Boloș spunea că autorităţile române analizează posibilitatea comasării cererilor de plată din PNRR, o măsură care ar ajuta la o gestionare mai eficientă a procesului.
- România a depus ultima cerere de plată din PNRR, cererea cu numărul 3, în decembrie 2023. Economedia a scris anterior în exclusivitate că Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din această cerere, iar țara noastră nu a încasat anul trecut decât firimituri din a doua cerere de plată.
Astfel, Guvernul a anunțat că prim-ministrul Marcel Ciolacu se va afla mâine, 21 februarie, la Bruxelles, pentru consultări cu președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, dar și despre situația securității regionale și globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluții care să pună capăt războiului din Ucraina.
Programul vizitei la Bruxelles include o întrevedere tete-a-tete între premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen, precum și o întrevedere în plen a delegației guvernamentale române cu o delegație a Comisiei Europene.
Din delegația oficială care îl însoțește pe premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles fac parte vicepremierul și ministrul de finanțe Tánczos Barna, și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.
În ceea ce privește renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, obiectivul premierului Marcel Ciolacu și al delegației guvernamentale este de a conveni împreună cu oficialii Comisiei renegocierea unor aspecte legate de țintele și jaloanele prevăzute în cadrul acestui plan de investiții publice și reforme astfel încât România să poată absorbi integral fondurile care i-au fost alocate prin mecanismul european pentru redresare și reziliență.
„Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles.
Șeful Executivului consideră că anii 2025 și 2026 sunt decisivi ca România să poată beneficia integral de finanțările din PNRR, context în care va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea acestor fonduri.
Reforme PNRR ratate în 2024
Comisia Europeană a anunțat în decembrie că va plăti României o sumă de 37,05 milioane de euro din PNRR. Conform informațiilor Economedia, este vorba despre o plată aferentă celei de-a doua cereri de plată. În iunie, Comisia Europeană a decis să deblocheze plata a circa 37 milioane de euro către România, din cererea 2 de plată, după ce a constatat că unele jaloane restante au fost îndeplinite iar altele sunt în curs de îndeplinire. În total, Comisia suspendase plata a 53,4 milioane de euro.
Spre comparație, alte state europene au primit miliarde de euro din PNRR la această informare a Comisiei Europene. Mai precis, Cehia a primit 1,7 miliarde de euro, Germania – 13,5 miliarde de euro, Italia – 8,7 miliarde de euro, Portugalia – 2,9 miliarde de euro. Totodată, recent, Polonia a primit aprobare pentru o plată de 10 miliarde de euro din PNRR.
Astfel, România este una dintre țările cu cele mai mici sume primite din PNRR în 2024.
Țara noastră a mai depus în decembrie 2023 a treia cerere de plată, cu o valoare totală netă de 2 miliarde de euro. Informațiile Economedia arătau că Comisia a decis să suspende 1,1 miliarde de euro, după ce țara noastră nu a îndeplinit șase reforme cheie: operaționalizarea super-agenției AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi, numirile șefilor la companii din energie, metroul din Cluj-Napoca, numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare.
În cele din urmă, Comisia nu va mai face nicio plată pe cererea 3 în 2024, după ce două decizii cheie au răsturnat reforma pensiilor speciale considerată anterior îndeplinită în această cerere de plată. Pe de o parte, Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. Pe de altă parte, Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare. Ambele măsuri sunt considerate că afectează reforma, conform informațiilor Economedia.
România mai are la dispoziție doar un an și jumătate, adică până în august 2026, să depune restul de 5 cereri de plată, ceea ce este tehnic imposibil.
Ciolacu recunoaște întârzierile privind accesarea fondurilor din PNRR
Premierul Marcel Ciolacu a admis recent, în timp ce oficialii Comisiei Europene se aflau în România, întârzierile în ce privește accesarea fondurilor din PNRR, subliniind că e necesar să fie recuperate decalajele. „Anii 2025 și 2026 sunt definitorii” a transmis Ciolacu.
Marcel Ciolacu este premier din iunie 2023. El a transmis că împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu reprezentanții tuturor entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNN), în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente. Ulterior, coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.
Premierul Ciolacu a mai declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, ”pornind de la informații realiste, nu optimiste”.
La rândul său, directorul General SG RECOVER, Céline Gauer, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene. Oficialul european și-a exprimat întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.