Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
În ciuda provocărilor geopolitice și economice cu care s-a confruntat piața de fuziuni și achiziții (M&A) din Europa Centrală și de Est, în anul 2024 au fost înregistrate 1.270 de tranzacții în regiune. România a înregistrat 138 de tranzacții în 2024 și o creștere de 6% a volumului de tranzacții față de 2023, conform studiului Investing in CEE: Inbound M&A report 2024/2025 realizat anual de Forvis Mazars. Totuși, potrivit studiului, valoarea totală a tranzacțiilor a scăzut cu 30% față de anul precedent.
România a fost catalogată ca a treia destinație preferată pentru investiții în ECE.
„Suntem pregătiți pentru un ciclu de restructurări, dar acesta încă nu a avut loc. Cea mai mare activitate continuă să se concentreze pe creșterea, cumpărarea și vânzarea de afaceri. Însă, dacă instabilitatea va continua, am putea vedea oportunități de investiții în companii aflate în dificultate financiară și restructurări în următoarele 12 luni”, a declarat Andrija Garofulić, Partner, Financial Advisory, Forvis Mazars în regiunea Adriatică.
De asemenea, fondurile de private equity (PE) din ECE au fost mai puțin active în 2024, conform raportului. Volumul achizițiilor a scăzut constant în regiune din anul 2021, ajungând la 160 de tranzacții comunicate în 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 2% față de anul 2023.
Conform studiului, valoarea totală a achizițiilor a urmat o tendință oscilantă în ultimul deceniu. Cele 160 de tranzacții din 2024 au avut o valoare combinată comunicată de 5,6 miliarde de euro, cu 18% mai mică decât în 2023, dar mult mai mare decât totalul din 2022 (4,4 miliarde de euro).
„Finanțările europene au creat noi oportunități, oferind încredere fondurilor de PE să se dezvolte. Investitorii și companiile au mai multă încredere atunci când un fond de investiții a trecut printr-un proces riguros de due diligence pentru accesarea unor finanțări. Acest lucru va sprijini dezvoltarea regiunii, va întări încrederea antreprenorilor locali și îi va ajuta să construiască afaceri mai mature”, a declarat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România.
Potrivit studiului, principalele provocări din anul 2025 vor fi atât politice, cât și economice. Întreaga Europă, nu doar regiunea ECE, se confruntă cu o serie de alegeri importante în lunile următoare, care ar putea duce la schimbări politice semnificative.
Cu toate acestea, există și factori favorabili, atenuarea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu ar putea spori încrederea, în special printre cumpărătorii internaționali. iar tensiunile comerciale globale ar putea accelera revitalizarea producției în regiunea ECE.
„Toată lumea vorbește despre războaiele comerciale cu China. Regiunea ECE este un loc natural pentru producție în Europa și cel puțin o parte din aceasta se transferă înapoi în regiunea noastră”, a adăugat Garofulić.
Proiecțiile de creștere pentru regiunea ECE în anul următor sunt încă pozitive, mai mari chiar decât cele pentru Europa de Vest. Între timp, există semne că o politică monetară mai relaxată contribuie la deblocarea tranzacțiilor amânate din cauza divergențelor asupra evaluărilor.
Studiul arată că Polonia, Austria și România au fost cele mai active piețe de fuziuni și achiziții din regiunea ECE în 2024, acestea au menținut un tipar constant din ultimii trei ani.
În ceea ce privește valoarea totală a tranzacțiilor, Ungaria s-a situat pe primul loc, cu un total de 6,5 miliarde de euro, urmată de Polonia 5,8 miliarde de euro și Austria 4,9 miliarde de euro, însă în cazul Ungariei, cea mai mare parte a valorii a provenit din doar două tranzacții mari.
În ceea ce privește sectoarele de interes, tehnologia inovativă și activele industriale solide au atras cel mai mare interes din partea investitorilor externi. Sectorul tehnologic a generat 216 tranzacții, reprezentând 17% din întreaga activitate, dintre care 133 au fost realizate de investitori din afara regiunii. Pe locul al doilea s-a situat sectorul industrial, cu 82 de tranzacții externe.
Potrivit studiului, multiplii de tranzacționare au fost printre cei mai scăzuți din ultimii ani. În perioada 2023/24, multiplul median EV/EBITDA pentru ECE a fost de 6,7x, comparativ cu 9,4x în restul Europei. Cu toate acestea, diferența dintre regiuni s-a redus, întrucât multiplii din ECE au crescut față de anul precedent (de la 6,1x), în timp ce cei din restul Europei au scăzut cu peste două puncte EBITDA față de 2022/23.
„Ultimii ani au fost foarte buni pentru România. Am câștigat vizibilitate importantă în fața investitorilor externi și am văzut cum companiile locale s-au dezvoltat și maturizat. Este îmbucurător să observăm diversificarea investitorilor, mai multă inițiativă și deschiderea pentru noi surse de finanțare. Aceste semne confirmă că România este pe drumul cel bun și ne dau toate motivele să fim optimiști în privința viitorului.”, a adăugat Butucaru.
În România, deși sectorul tehnologic a rămas un pilon important al activității de fuziuni și achiziții în ultimul an, 2024 a marcat o schimbare semnificativă către sectorul energiei și utilităților. Această tendință conform studiului reflectă accentul tot mai mare pus pe sustenabilitate și energie regenerabilă în regiune. Energia și utilitățile au reprezentat una din cinci tranzacții M&A în România, iar multe dintre acestea au fost realizate de investitori din afara regiunii ECE, indicând un interes internațional tot mai ridicat pentru acest domeniu.
„Cea mai mare tranzacție din domeniul energiei și utilităților din România în 2024 (și a șasea ca mărime în regiunea ECE) a fost achiziția unui portofoliu de active de energie regenerabilă de către compania de utilități de stat din Grecia, Public Power Corp, de la Evryo Power – care este deținută de fonduri administrate de Macquarie Asset Management – pentru o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Pe de altă parte, sectorul tehnologic rămâne în topul preferințelor, continuând să înregistreze o activitate solidă de M&A”, a menționat Adrian Mihalcea, Director, Deal Advisory, Forvis Mazars în România.
De asemenea, în România se derulează proiecte de infrastructură importante cu aproape 800 km de autostrăzi și drumuri în construcție, ceea ce contribuie la întărirea poziției sale strategice în Europa Centrală și de Est.
Aderarea completă la Zona Schengen, în vigoare din ianuarie 2025, va facilita semnificativ circulația transfrontalieră, iar conform studiului acest lucru va face țara și mai atractivă pentru investitorii internaționali.
