Suntem cam la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, la Vlaha, o localitate pe care mulți dintre clujeni o știu mai ales datorită unui neobișnuit parc de sculpturi uriașe, devenit destinație de agrement. Octombrie începe aici cu forfotă pe un șantier ceva mai altfel decât ce poți să vezi în mod obișnuit în explozia imobiliară din cel mai scump oraș din țară (pe piața apartamentelor). Pe un teren extins, semnalizat de la drumul principal cu un totem de nume firme (înspre care orice localnic te poate îndruma – noi am primit indicația „peste drum de cimitir”) își are sediul un grup de companii active în domeniul amenajărilor interioare și a hainelor second hand. Sunt aici depozite cu stive de perdele și baloți de haine reciclabile, cu mici oaze verzi printre halele de activități economice și încă o clădire în lucru. Vineri e și activitate atipică pe șantier – e pauză de lucru pentru echipele de arhitecți, structuriști, ingineri și dulgheri, care lucrează la o clădire eco-pasivă de birouri realizată pe structură de lemn multistrat (CLT – cross laminated timber), structurată pe mai multe etaje. Și e zi de vizită și porți deschise, fiindcă au venit arhitecți și studenți să vadă noutatea.
„Da, e noutate. La noi, oricum, lumea nu e obișnuită cu casele de lemn. Nu prea suntem fani, în România”, spune arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, care laudă echipa de proiect.
„Pe zona de birouri, e o noutate. E prima clădire de acest fel pe mai multe etaje, e făcută la standarde de casă pasivă. Sistemul de eficiență energetică care face ca imobilul să consume de 10 ori mai puțin decât o clădire normală, structura asta compozit de lemn, la mărimea asta, pe multe etaje – sunt noutăți în România. În alte țări există multe astfel de exemple, în Viena, America, Australia, în Europa de Vest, în țările nordice”, spune project managerul EvoHouse, Béla Barabás, cel care conduce firma care a coordonat construcția a 18 case eco-pasive în Cluj, Mureș, Budapesta.
Acum, la Vlaha, testează și zona de birouri – specialiștii au început anul acesta să lucreze în parteneriat cu Tektum arhitectură și Artă la proiectul Mendola Ecopassive WorkSpace.
De ce ar vrea o firmă să își construiască așa ceva? „Normativul actual prevede ca imobilele care urmează să fie recepționate după 2021 să fie nearly zero energy buildng – clădiri al căror consum de energie să fie aproape zero”., spune Bela „E chiar legea cea care spune asta. Lege există, norme de aplicare nu avem”, completează lămuritor arhitectul Șerban Țigănaș, decan al Facultății de Arhitectură din Cluj, aflat și el în vizită pe șantier. „Noi folosim legile fizicii, nu e nimic nou sub soare. Pentru acești parametri, tot ceea ce implică proiectul unei clădiri, folosim indicatori de performanță care reduc la maxim acest consum de energie. În acest fel, crește exponențial confortul interior, e impus și un standard înalt de calitate a aerului. Trebuie să fie permanent aer proaspăt, ceea ce în mod normal nu se poate fără sistem de recuperare a căldurii”, mai spune Barabas Bela.
„Folosim pompă de căldură, folosim razele solare, avem geamuri și suprafețe mari, geamuri foarte speciale, care captează mai multă energie decât pierd pe timpul iernii, acest sistem de ventilație cu recuperare de căldură asigură aportul de aer proaspăt de 30 mc pe om”, completează managerul de proiect.
În ceea ce privește investiția necesară, project managerul spune că o astfel de clădire nu costă mai mult decât una clasică, a cărei eficiență energetică respectă standardele actuale. În acest caz, bugetul e undeva la 1000 de euro/mp.
Clădirea de la Vlaha ar trebui finalizată anul acesta, dar, deocamdată, rămâne singura de acest fel din portofoliul firmei.
„Avem cereri de birouri, dar proiect concret nu. Pentru un asemenea proiect e nevoie de o echipă care trebuie să învețe foarte mult cum se proiectează o astfel de clădire, trebuie apoi echipe de execuție pregătite. Și trebuie ca acei clienți care oricum își aruncă banii pe imobiliare să înțeleagă că acest cost nu nu se calculează ca și cum ai cumpăra un kg de roșii pe care să îl consumi săptămâna asta. O clădire va fi folosită 50, 100 de ani și în timpul ăsta poluează, trebuie încălzită. Costul de exploatare a unei clădiri pe ciclu de viață mănâncă de cinci ori costul de investiție”, spune Barabas Bela.
Road trip-ul de Viena
„Lemnul are multe avantaje. E un material reciclabil, natural, e ușor și rapid de pus în operă, eficient. Contează apoi și relația beneficiarului cu ceea ce construiește. Ce vrei să transmi generațiilor următoare? Dacă vrei să spui că ești o firmă sustenabilă asta se potrivește”, spune arhitectul Gábor Tóthfalusi, responsabil de proiect.
Colaborarea a început în „familie”. Arhitecții se cunoșteau cu beneficiarii, care au venit cu o cerință comună către ei: să facă o clădire de birouri. „Ne-au rugat să facem clădirea lor de birouri și hala din spate. Apoi am zis: hai să o facem din lemn, hai să mergem un pic mai depare, să facem altceva, să facem o clădire sustenabilă. La început, beneficiarii au fost reticenți, așa că ne-am suit în mașină și am făcut un tur de weekend la una din fabricile care aducea lemnul, în Austria. Acolo au clădiri de 4, 5 etaje doar din lemn, sunt foarte faine”, povestește arhitectul.
Road trip-ul se pare că a avut efecte, pentru că acum clădirea e în șantier. Din imobilul de lemn încă în șantier ai „office with a view”. Dealuri de toamnă, case pașnice, grădini.
„O astfel de clădire are consum de energie minim. Am fost în 2012, în Ungaria, să ne documentăm cum e cu aceste case pasive. Familia care locuia într-o astfel de clădire își dădea seama dacă copilul învață sau nu fiindcă în camera respectivă era mai cald cu câteva grade. Atât de eficientă era izolația și structura încât camera se autoîncălzea de la un bec! Din căldura emanată din corpul nostru, în încăpere s-a ridicat temperatura cu un grad. Prin ventilație, anvelopare, relația cu soarele – atât de bine se puteau contola aceste valori termice încât consumul lor de energie era nul”, spune arhitectul.
Birourile eco pasive pentru o afacere de familie care se ocupă de amenajări interioare și haine second hand
Clădirea de birouri Mendola Ecopassive WorkSpace e construită din materiale naturale, iar dezvoltatorii spun că eficiența energetică va fi la standard de casă pasivă, cu respectarea normativul nZEB – Nearly Zero Energy Building. Întreaga clădire ar urma să aibă o amprentă de negativă de dioxid de carbon. La construcție s-a folosit lemn dublu stratificat (CLT), pentru izolația fundației s-a folosit spumă de sticlă reciclată, iar spațul va fi dotat cu un sistem de ventilație cu recuperare de căldură. Va avea 1.200 de metri pătrați utili, cu o structură compusă din parter și două etaje. Spațiul va fi compartimentat în 20 de birouri în care vor lucra peste 80 de persoane. Office-ul eco-pasiv e în fază avansată de construcție, iar structura a fost ridicată în 19 zile. Zilele acestea vor fi montate și tâmplăriile.
Mendola Ecopassive WorkSpace va fi sediul grupului de firme Mendola Investment Group, o afacere de familie prezentă pe piață de 30 ani, cu afaceri în zona amenajărilor interioare și comerțului cu haine second hand, cu branduri precum Mendola Fabrics, Nobila Casa, Roseco și LaMajole.
Arhitectura este concepută de Tektum Arhitectura & Arta, șef proiect: arh. Gábor Tóthfalusi și arh. István Szöcs. Conceptul eco-pasiv, proiectarea la standardul de casă pasivă & project management EvoHouse – Arh. Szabolcs Szilveszter & Béla Barabás. Proiectare de structura CLT – Lamina ing Lajos Bence, ing. Jácint Virág, arh. Szabolcs Szilveszter. Instalații: Instal Studio – ing Cornel Stanciu & EvoHouse. Iluminat & Automatizări: Proenerg – ing. István Dénes, ing. László Gál, Design Biophilic: EvoHouse – arh. stag. Mária Lokodi. Certificator din partea Passivhaus Institut – ing. Szabolcs Varga.
Birouri de lemn și la vecinii de la Oradea
Noul sediu al companiei IT Creatopy, aflat lângă Oradea, a apărut ca fiind „cea mai mare clădire de birouri construită din lemn la est de Viena” (construită pe un singur nivel), potrivit Adevărul. Imobilul are 2.400 de metri pătraţi, găzduieşte 250 de angajaţi şi are un consum de energie de şapte ori mai mic comparativ cu o clădire din cărămidă şi beton. Inginerul clujean Marius Şoflete a realizat structura şi s-a ocupat de conformarea energetică. Clădirea de 2.400 de metri pătraţi utili care găzduieşte 250 de angajaţi ai unei firme de IT se află lângă Oradea, în Săldăbagiu de Munte. Imobilul a costat patru milioane de euro şi a fost ridicat în 44 de zile.