Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Bugetul pe 2025, aprobat în februarie, vine după o perioadă agitată şi după un deficit cum rar se întâlneşte în Uniunea Europeană (UE), dar până în 2031 vom reveni la 3%, a declarat, marţi, la conferinţa PRIA Finance for Keys Business Sectors, ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, transmite Agerpres.
“Ministerul Finanţelor, într-adevăr, a propus un buget în cursul lunii ianuarie. Bugetul a fost aprobat la începutul lunii februarie şi acum suntem etapa de implementare a acestui buget. Un buget care vine după o perioadă destul de agitată în România, cu alegeri multiple în 2024. De asemenea, putem spune că a fost un deficit care rar se mai întâlneşte într-o ţară din Uniunea Europeană şi de acolo trebuie să-şi revină practic acest sistem fiscal-bugetar şi să intrăm pe un trend de reducere a deficitului. Şi nu doar din cauza faptului că avem o înţelegere cu Comisia Europeană pe acest sistem de reducere a deficitului de la 7% la 3%, până în 2031, dar avem şi acele elemente de macrostabilitate, prudenţialitate, de perspectivă pozitivă, de sustenabilitate. Altfel, este practic greu de imaginat că acest echilibru se poate păstra pe termen mediu şi lung. Concret, ceea ce facem noi acum este să ţinem sub control cheltuielile la ministerele de resort şi la ordonatorii principali, astfel încât să nu iasă nimeni din plafoanele bugetare şi din plafoanele lunare trimestriale, să putem reduce cheltuielile treptat de funcţionare şi să putem oferi mai mult celor care plătesc impozite şi taxe”, a spus demnitarul.
Potrivit acestuia, un ecosistem fiscal-bugetar complex funcţionează dacă “fiecare rotiţă se învârte aşa cum trebuie”.
“Ministerul Finanţelor rareori vine cu veşti bune pentru întreprinzători, pentru că, de obicei, ministrul Finanţelor vorbeşte despre taxe, impozite şi plata acestora. Nu este neapărat cel mai plăcut lucru pentru întreprinzători. Lucrurile trebuie înţelese în ansamblul lor. Un sistem ecosistem complex funcţionează dacă fiecare element este la locul lui şi fiecare rotiţă se învârte aşa cum trebuie. Vorbim de întreprinderi mici şi mijlocii, de instituţiile statului care trebuie să aplice corect legea, de ministerele de resort care trebuie să-şi facă treaba pe fiecare domeniu în parte, de coordonarea făcută de Ministerul Finanţelor, de exemplu pe partea fiscal-bugetară. Dacă lucrurile toate ar merge nu perfect, dar bine, atunci am putea vorbi despre un ecosistem sănătos şi funcţional. Cu siguranţă, tot timpul apare nisip printre rotiţe şi atunci apar disfuncţionalităţile, dar dacă n-ar fi, n-ar fi nevoie de oameni care să le rezolve şi am rămâne noi fără loc de muncă şi fără muncă. Aceste provocări sunt practic provocările zilnice cu care trebuie să ne luptăm”, a afirmat oficialul.
În viziunea ministrului Finanţelor, în acest an, unul dintre cele mai importante obiective vizează realizarea veniturilor la buget, alături de reducerea evaziunii fiscale şi a gap-ului de TVA. Ministrul a subliniat, în context, că intenţia este de extindere a plajei de colectare a veniturilor şi nu de efectuare de controale repetate la aceleaşi firme.
“Pe de altă parte, ne concentrăm pe realizarea veniturilor. Aici, ANAF şi AVR – Vama sunt cele două instituţii principale care se ocupă de realizarea-colectarea acestor venituri prin sistemele informatice pe care le-au dezvoltat în ultima perioadă, eficientizează şi acţiunile de control, eficientizează şi colectarea şi îşi fac planul. Sperăm, la sfârşitul anului, să putem colecta acele venituri despre care vorbim. Obiectivul principal este nu un control încă o dată la companiile care au fost controlate de cinci ori, de zece ori deja şi sunt cele la care se întorc autorităţile de fiecare dată, ci extinderea plajei de colectare a veniturilor, indiferent dacă vorbim de impozitul pe venit, de TVA sau de accize, să avem o regulă generală şi aplicabilă pentru toată lumea, astfel încât să reducem evaziunea fiscală şi acele gap-uri de TVA (deficit la încasare, n.r.) şi alte sume neîncasate în sistem”, a menţionat Barna Tanczos.
Conform şefului de la Finanţe, în privinţa economiei circulare lucrurile trebuie să meargă mai departe cu finanţările pentru fabricile de reciclare.
“Important este că mergem mai departe cu programele de susţinere pentru mediul economic, programele lansate de Ministerul Economiei, de exemplu Start-Up Nation, Construct Plus, la Ministerul Agriculturii, Investalim. Apropo de economia circulară, ar trebui să mergem mai departe şi cu acele finanţări pentru fabricile de reciclare care de ani de zile s-au împotmolit şi au fost prelungite de nu ştiu câte ori şi nu sunt nici astăzi finalizate. Încă o dată, nu Ministerul Finanţelor se ocupă de fiecare, ci se ocupă ministerele de resort. Ceea ce am făcut noi, am asigurat credite de angajament pentru acele programe unde au stat luni de zile sau chiar un an de zile fără semnarea contractelor şi acolo am creat posibilitatea semnării contractelor pentru Ministerul Economiei, de exemplu. Am asigurat şi pentru 2025 o sumă suficient de mare ca să înceapă plăţile către companiile care au câştigat acele proiecte şi pe un program multianual şi în 2026, şi în 2027, să putem continua şi Start-Up Nation şi să putem finaliza şi Construct Plus şi celelalte programe”, a subliniat ministrul de resort.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 150 miliarde de lei, adică de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor la finele lunii ianuarie. Cheltuielile au crescut în ritm dublu față de creșterea veniturilor. Au existat creșteri mari de cheltuieli cu bugetarii, cu bunurile și serviciile, cu dobânzile, dar, într-adevăr, și cu investițiile.
„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 mld lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 mld lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetară pe anul 2024.
