Economiștii văd creșterea economică din acest an mai mică decât prognoza guvernului / Anul trecut, economia a crescut cu doar 0,9%, deși guvernul estima un avans economic de circa 4 ori mai mare

Produsul Intern Brut al României a fost în anul 2024 cu 0,9% mai mare decât în 2023, arată al doilea set de date provizorii, publicat vineri, 07 martie 2025, de Institutul Național de Statistică, care detaliază categorii de resurse și utilizări. Un impact negativ asupra creșterii PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,9%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,6% corelată cu o creștere pronunțată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,4%).

Cel mai mic avans economic din ultimii 12 ani

Este cea mai slabă evoluție a economiei din ultimii 12, cu excepția anului 2020, când a izbucnit pandemia, iar economia a scăzut cu patru la sută. În ceilalți ani, din 2013 încoace, avansul economic a fost pozitiv, de cel puțin 2% anual, cum a fost în 2023, și chiar de 7% în anul 2017.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Creșterea economică de anul trecut a fost de aproape patru ori mai mică decât cea pe care o dorea guvernul, conform legii bugetului de stat pe 2024.

Creșterea economică prognozată pentru 2024 a fost de 3,4%, mai mare decât în anul 2023 de 2,0 %.  Ministerul Finanțelor estima că deficitul bugetar urma să 5,0 % din PIB în anul 2024. Și această țintă a fost ratată.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 150 miliarde de lei, adică de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor. Datele arată că cheltuielile au crescut în ritm dublu față de creșterea veniturilor. Au existat creșteri mari de cheltuieli cu bugetarii, cu bunurile și serviciile, cu dobânzile, dar, într-adevăr, și cu investițiile.

„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 mld lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 mld lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetară pe anul 2024 publicată la finele lui ianuarie 2025.

Cât privește avansul economiei, comisia Europeană se aștepta ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, conform prognozei de toamnă a instituției, publicată în noiembrie.

În octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus puternic prognoza de creștere economică pentru România, la sub 1,9% în prognoza de toamnă, de la 2,8% în primăvară. Aceasta fusese a doua revizuire în jos, după ce în toamna anului trecut Fondul estima un avans de 3,8% pentru economia românească în 2024.

Ce spun economiștii despre creșterea economică din 2025

O primă reacție după publicarea datelor de la INS a venit de la economiștii Erste Group, care notează că publicarea structurii creșterii PIB în 2024 nu a adus revizuiri majore ale datelor.

Consumul a fost puternic în 2024, dar a alimentat în principal importurile, se arată într-o notă a Erste Group, banca mamă a BCR. Exporturile nu au fost mari din cauza cererii externe slabe și, în consecință, exporturile nete au compensat cea mai mare parte a contribuției pozitive a consumului. În ceea ce privește oferta, se remarcă serviciile slabe, industria neutră și o contribuție negativă din partea agriculturii.

“Ne menținem prognoza de creștere a PIB de +2,0% în 2025, dar vedem riscuri mai degrabă titrate în sens negativ. Consolidarea fiscală anunțată va cântări cel mai probabil asupra consumului, pe care îl vedem decelerând semnificativ în 2025. Investițiile vor fi un motor esențial pentru creșterea economică din acest an și vor fi foarte importante pentru a urmări absorbția fondurilor UE. Efectul negativ puternic al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever în acest an, fie datorită îmbunătățirii cererii externe, fie datorită efectelor de bază combinate cu un consum intern mai slab.”

ING estimează că avansul economic se va intensifica marginal, de la 0,9% în 2024 la 1,6% în 2025, în principal pe fondul unor investiții mai puternice și al unei contribuții negative mai reduse a exporturilor nete. Acesta rămâne scenariul de bază la băncii, deși riscurile geopolitice întunecă perspectivele. Deficitul bugetar se va situa la 7,0% din PIB în 2025, cu riscuri de creștere.

CFA Romania anticipa la finele lui februarie că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a rămas la valoarea medie a anticipațiilor de 7,3% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, în ușoară creștere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 1,5%.

În fine, PIB-ul României ar urma să crească cu doar 1% în acest an, conform celor mai recente estimări transmise pentru Economedia de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Perspectivele anunțate la începutul anului arătau pentru 2024 o majorare cu 3%, dar previziunile din septembrie scăzuseră deja la 1,8%. 

Bugetul pentru 2025 previzioneză o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.

Europa Liberă a sintetizat din literatura economică riscurile creșterii economice mai mici decât cea prognozată de autorități:

• Încasări fiscale mai mici pentru guvern care pot crește și deficitul bugetar față de cel prognozat. Bugetul de stat pentru 2024 a fost de la un deficit prognozat de 5% din PIB. Deficitul bugetar calculat pentru 2024 a fost de 8,6%.
• Povară fiscală crescută. Pentru a compensa deficitul de venituri, guvernul ar putea fi nevoit să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile publice, măsuri care pot încetini și mai mult creșterea economică.
• Creșterea șomajului. O economie în stagnare sau în declin poate determina companiile să își reducă activitatea sau să își închidă operațiunile, ceea ce poate conduce la concedieri.
• Scăderea investițiilor. Investitorii interni și externi, pot deveni reticenți în a aloca capital într-o economie cu performanțe sub așteptări, ceea ce poate duce la o reducere a investițiilor străine directe și a celor locale.
• Creșterea datoriei publice. Pentru a acoperi cheltuielile și a stimula economia, guvernul ar putea recurge la împrumuturi suplimentare, ceea ce ar duce la o creștere a datoriei publice și la posibile probleme pe termen lung.
• Scăderea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. O creștere economică sub așteptări poate diminua încrederea consumatorilor și a antreprenorilor, ceea ce poate duce la reducerea consumului și a investițiilor, amplificând astfel încetinirea economică.