Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale cu un rezultat simbolic, care păstrează România pe parcursul pro-european. Totuși, nu există nici măcar un minut de pierdut. Noua conducere a țării preia o economie pe marginea prăpastiei, cu un rating care atârnă de un fir de ață.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Noul guvern trebuie format rapid și trebuie să prezinte un plan credibil de măsuri fiscale, pentru a repara dezastrul bugetar produs de guvernul Ciolacu.
Cel mai probabil, România va evita în perioada imediat următoare o retrogradare de rating, ținând cont de semnalul de cooperare cu partenerii europeni pe care l-a dat Nicușor Dan.
Însă Comisia Europeană urmează să publice în data de 4 iunie, pentru toate statele membre, evaluarea privind derapajele fiscale. România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% și cel mai mare dezechilibru fiscal de la criza din 2009. România și-a asumat un plan fiscal prin care să reducă deficitul de la 9,3% la 7%, în acest an. Însă datele de la începutul acestui an arată că deficitul ridicat se menține, în timp ce economia a stagnat.
Noul Guvern trebuie așadar să prezinte urgent Comisiei Europene, până pe 4 iunie, un set de măsuri care să reducă în mod real deficitul bugetar. Altfel, declanșarea oficială a procedurii de suspendare a fondurilor europene este mai mult ca sigură. Politic, un acord pentru suspendare există deja, dar suspendarea ar putea fi amânată.
Ce înseamnă suspendarea fondurilor europene? După cum scriau colegii de la G4Media, măsura ar antrena rapid scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar provoca creşterea automată a dobânzilor la care se împrumută guvernul pentru a plăti facturile, pensiile şi salariile. Mai mult, toate contractele pe fonduri UE ar fi îngheţate, iar companiile de construcţii, servicii etc. nu îşi vor mai primi banii. Acest blocaj va duce la un lanţ de insolvenţe şi chiar falimente în economia reală.
Reamintim că România a încălcat atât regulile europene legate de deficitul bugetar, dar a şi angajamentele de reformă în multiple domenii care condiţionează primirea fondurilor din PNRR.
Noul Guvern trebuie de asemenea să reia renegocierea PNRR și să ajungă la un acord cât mai avantajos cu Comisia Europeană, astfel încât România să piardă cât mai puțin din cele 28 de miliarde de euro alocate țării noastre. Până acum, România a primit doar 9,4 miliarde de euro în baza reformelor pe care le-a realizat, dar toate sumele rămase sunt în pericol.
Noul Guvern trebuie să demareze, de asemenea, reforme reale, care reduc sau taie pensiile speciale, duc la o eficientizare a aparatului bugetar, creează o echitate reală între salariații bugetari, fac curățenie în companiile de stat populate de sinecuri, demarează o reformă teritorial-administrativă, reduc substanțial evaziunea fiscală și gap-ul de TVA, creează un echilibru mai bun între taxarea muncii și a capitalului, reduc birocrația și simplifică modul de a face afaceri.
Este de asemenea prioritar ca România să își definescă o strategie de dezvoltare a unor sectoare cheie, precum tehnologia și apărarea, astfel încât să devină o economie competitivă în Europa și global.
Următorii cinci ani sunt cheie. Românii au dovedit prin voturile din ultimul an că vor schimbare, că vor reforme reale și că vor leadership. Următorul președinte și Guvern trebuie să le ofere asta. Altfel, peste cinci ani poate ne vom trezi într-o situație și mai complicată.
