sursa foto: Unsplash/ CARTIST
Comisia Europeană a constatat că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, și recomandă țării noastre să adopte și să pună în aplicare măsuri de corecție a deficitului până la Consiliul ECOFIN din luna iulie, altfel riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a declarat miercuri un oficial european, în cadrul unui briefing.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
România a raportat un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2024, iar Comisia Europeană estimează deficite de 8,6% anul acesta și 8,4% anul viitor.
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. Deci, dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a existat o abatere bugetară de 1,7% din PIB, raportat la obiectivul de deficit asumat. România s-a angajat să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB până în 2026, dar noi prognozăm un deficit de 8,4%, cu 2 puncte procentuale din PIB mai mare. Este, în esență, o situație foarte îngrijorătoare în România”, a declarat oficialul european.
Drept urmare, Comisia Europeană a concluzionat că România nu a luat nicio măsură eficientă pentru a reduce deficitul bugetar și va propune Consiliului să adopte o decizie în acest sens.
Miercuri, Comisia Europeană a evaluat progresul României în materie de reducere de deficit, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.
Pașii următori
Consiliul va discuta concluzia Comisiei Europene probabil în data de 20 iunie și se așteaptă ca și acesta să accepte, procedural, concluzia Comisiei că România nu a luat măsuri de corecție a deficitului, având în vedere amploarea abaterii. „Astăzi vom propune acest lucru Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8), și anume că nu au fost luate măsuri eficiente. Acest lucru va fi apoi discutat în cadrul Consiliului ECOFIN din 20 iunie, iar așteptările noastre sunt ca acesta să aprobe această concluzie”, a declarat oficialul european.
Ulterior, Comisia Europeană va reveni și va emite o nouă recomandare pentru România privind noua cale de corectare a deficitului excesiv pentru România. Cel mai probabil, această recomandare va fi emisă la finalul lunii iunie. „Rețineți că a existat, după cum am menționat deja, un derapaj de aproximativ două puncte procentuale din PIB în raport cu obiectivele care au fost stabilite în planul pe termen mediu”, a subliniat oficialul.
Consiliul ECOFIN va dezbate această recomandare și va emite o decizie în cadrul întâlnirii din data de 8 iulie.
Risc major pentru fondurile europene
Dacă România nu ia măsuri de corecție a deficitului bugetar până la Consiliul ECOFIN din iulie, riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a declarat oficialul european.
„În ce privește potențiale probleme sau implicații pentru accesul la finanțarea UE… Presupunând că, la 20 iunie, Consiliul adoptă o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică. Acesta se bazează pe articolul 10 alineatul (1) din regulamentul RRF, care afectează astfel fondurile din cadrul mecanismului de redresare, dar și pe articolul 19 alineatul (7) din regulamentul privind dispozițiile comune, care reflectă faptul că afectează fondurile de coeziune. Pe această bază, se deschide un proces care ar putea conduce în cele din urmă la pierderea accesului României la finanțarea UE din aceste surse”, a explicat oficialul european.
El a precizat că procesul este unul complicat, care durează, dar poate duce în cele din urmă la suspendarea plăților de fonduri europene de coeziune și din PNRR. Dimensiunea sumelor suspendate va fi decisă în funcție de gravitatea situației.
„Comisia face o propunere Consiliului privind aplicarea cadrului de condiționalitate macroeconomică. Procesul este unul complicat. Acesta implică un dialog structurat cu Parlamentul. Calendarul nu este stabilit în regulament. Nu este ceva ce s-ar întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Probabil că, din punctul de vedere al recomandării, va avea loc după vacanța de vară și va dura ceva timp. Este un proces complicat. În cele din urmă, acest lucru poate duce la suspendarea angajamentelor și a eventualelor plăți în cadrul ambelor fonduri. În funcție de gravitatea situației, Comisia va decide în cele din urmă în funcție de mărimea sancțiunii. Nu există o formulă sau un algoritm care să fie stabilit”, a mai explicat oficialul.
Măsuri necesare până în iulie
Oficialul european a subliniat că recomandă ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală înainte ca Consiliul să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie.
Procesul de suspendare a fondurilor este declanșat odată ce Consiliul aprobă avizul privind lipsa unei acțiuni eficiente la 20 iunie.
„Cred că, având în vedere gravitatea situației fiscale din România, ar fi foarte recomandabil, și este ceea ce recomandăm, ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală cu mult înainte de această dată, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie”, a subliniat oficialul european.
Următorii pași în această privință vor fi probabil doar după vacanța de vară, a mai spus el.
Context. România este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Datele pe primele luni arată însă o reducere slabă a deficitului, comparativ cu anul trecut.
Totodată, România avea termen în luna martie pentru propunerea unei reforme fiscale, asumată prin PNRR, prin care să ia măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB, adică de 23 miliarde de lei, în 2025. Această reformă nu a fost propusă, ținând cont că România a trecut prin alegeri prezidențiale, iar situația politică a condus la amânarea deciziilor de această natură.
Evaluarea Comisiei va da un semnal pentru investitorii internaționali și agențiile de rating, care așteaptă de asemenea măsuri de la România, o țară în prag de „junk”, care ar putea ajunge nerecomandată investițiilor dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului.
