USR transmite că va solicita Guvernului explicații pentru acceptarea unui acord profund inechitabil privind stocarea de dioxid de carbon în România, prin care țara noastră ar urma să stocheze pe termen nelimitat o cincime din ținta de stocare a emisiilor de dioxid de carbon ale Uniunii Europene. Economedia a scris anterior că Comisia Europeană pune Petrom și Romgaz în topul companiilor cu cele mai mari obligații de a construi imediat depozite de stocare a CO2. România are o cotă de 20% din cota întregii Europe, pentru că are cea mai veche industrie a petrolului și gazelor.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 139/2024, care a ajuns săptămâna această la aprobare în Parlament, România trebuie să înmagazineze 10 milioane de tone de dioxid de carbon anual, dintr-un total european de 50 de milioane.
USR consideră această formulă de repartizare profund dezavantajoasă și cere explicații din partea Guvernului pentru modul în care a reprezentat interesele țării în fața Comisiei Europene.
„Nu e corect ca România singură să înmagazineze pe viață 20% din toate emisiile de dioxid de carbon ale Uniunii Europene. Pentru că producem și folosim petrol și gaze, plătim deja o taxă de poluare. Acum să plătim și a doua oară pentru a înmagazina a cincea parte din otrava celor 27 de țări ale UE? Suntem de acord să participăm la efortul european comun. Dar de la asta până la a accepta ca doar România să înmagazineze 10 tone din 50… e prea mult!”, a declarat deputatul USR Radu Miruță.
USR transmite că România are cea mai mică amprentă de carbon pe cap de locuitor din UE, dar este pusă într-o poziție inechitabilă care poate afecta securitatea energetică pe termen lung și dezvoltarea altor ramuri economice strategice. „E mult mai avantajos pentru țara noastră să înmagazineze gaz metan decât dioxid. Sunt zile când România nu poate extrage cât are nevoie din depozitele actuale. În loc să ocupăm rezervoarele cu dioxid de carbon pe viață, mai bine stocăm metan când e ieftin și îl scoatem când e scump”, arată partidul.
USR cere Guvernului să comunice public:
- Ce măsuri a propus România în timpul negocierilor la nivel european pentru a evita această repartizare disproporționată;
- Ce consecințe financiare vor exista dacă Parlamentul României nu susține această decizie.
Petrom și Romgaz în topul companiilor cu cele mai mari obligații
Petrom și Romgaz sunt pe locul doi, respectiv trei, în topul companiilor europene din domeniul exploatării resurselor de hidrocarburi cu cele mai mari obligații în construcția de depozite de stocare a dioxidului de carbon(CO2), a stabilit Comisia Europeană în 21 mai, în cadrul planului de decarbonizare “Net 0 2030”.
Pentru România fusese stabilit, încă de anul trecut, o cotă de 9 milioane de tone CO2, ca obligație de stocare, până în 2030. Este a doua cea mai mare cotă din UE, după cea a Olandei, toată Uniunea angajându-se să depoziteze în subteran cel puțin 50 de milioane de tone.
Motivul pentru care companiile românești producătoare de hidrocarburi (nu țara în sine) au o cotă atât de mare ține de interpretarea istoriei: România are o tradiție de 150 de ani de extracție de hidrocarburi (chiar și acum este una dintre puținele țări producătoare de petrol și gaze din UE) și, ca atare, potrivit interpretării Bruxelles-ului, companiile românești, care au folosit de mult aceste hidrocarburi care au emis CO2, trebuie să asigure acum capacitatea de captare și stocare a carbonului.
România a încercat să se opună acestei abordări dar, în ciuda eforturilor europarlamentarilor noștri și a industriei, Bruxelles-ul nu a putut fi împiedicat din, practic, a pedepsi acum companiile petroliere românești pentru că țara a fost unul dintre cei mai vechi și mai mari producători de petrol și gaze din Europa.
Sunt 44 de companii din spațiul european ce sunt vizate de aceste obligații, iar OffshoreEnergy le dezvăluie pe cele din Top 10. Urmează două luni de dezbateri pe această prevedere în Parlamentul European și Consiliu și, dacă nu vor exista obiecții din partea actorilor vizați, nominalizarea acestor companii va deveni obligație legală pentru ele din luna iulie.
Primul nume pe lista primelor 10 este Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), urmat de OMV Petrom, Romgaz, Orlen, Eni, Wintershall Dea Deutschland, TotalEnergies Nederland, MOL Group, Shell Italia și BlueNord Energy Denmark.